La 19 februarie, în incinta Ministerului Justiției a avut loc ședința grupului de lucru ce are ca obiectiv examinarea și îmbunătățirea proiectului regulamentului privind modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor. Această sarcină a fost atribuită Guvernului prin intermediul articolului 439, cu indicele 6 a Codului Contravențional al RM, care stipulează expres că toate construcțiile neautorizate vor fi demolate în baza unei proceduri aprobate de către Guvern. Prezent la eveniment, expertul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Alexandru Morcov a explicat că până la moment, în lipsa acestui regulament nu era posibil de a demola aceste construcții. „Este un subiect important și, în același timp, sensibil. Sistemul de evidență a construcțiilor în RM a trenat în timp și va fi cam complicat la etapa inițială de a identifica toate construcțiile neautorizate. Totuși, potrivit expertului, acesta rămâne a fi un deziderat pentru ordinea urbanistică din orice localitate. „Vorbim de demolarea forțată a construcțiilor și defrișarea arborilor și arbuștilor plantați neautorizat pe terenurile proprietate publică, a celor care nu fac parte din Fondul Forestier.
Un alt subiect abordat în cadrul ședinței a vizat multiplele probleme și mecanisme birocratice care îngreunează procesul de defrișare a vegetației forestiere în RM, cea care nu face parte din Fondul Forestier. Pe de o parte, autoritățile publice locale sunt responsabile de spațiile verzi, plantațiile și vegetațiile din localitate, pe de altă parte, în procesul de defrișare a acestora sau a lucrărilor ce fac parte din procesul de înverzire, APL se confruntă cu nenumărate impedimente.
Propunerile CALM au fost ca odată cu adoptarea acestui regulament să fie aprobate mai multe modificări la Codul Contravențional, dar și în cazul altor acte normative în vederea deblocării acestui proces de înverzire și defrișare a vegetației forestiere, ceea ce ar permite APL să facă ordine în spațiile verzi, a arborilor și arbuștilor care cresc în interiorul sau exteriorul unității administrativ-teritoriale și nu sunt parte a Fondului Forestier. CALM consideră că această competență trebuie transmisă APL, fără a fi necesare diverse acorduri, aprobări, avizări și alte documente care urmează a fi obținute de la mai multe instituții de stat. „Cu această problemă se confruntă nu doar APL dar și cetățenii care au o vegetație care a crescut întâmplător. De exemplu, semințele au fost aduse de vânt și au crescut pe terenurile proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, a explicat expertul Ludmila Malai.
CALM a atras atenția asupra faptului că adesea, din lipsa surselor financiare și a mecanismului birocratic, această vegetație creează impedimente reale inclusiv pentru securitatea cetățenilor și a traficului rutier. Sunt multe cazuri când acestea acoperă indicatoarele rutiere, creează bariere naturale în procesul de iluminare stradală și diverse alte probleme care ar putea fi soluționate mult mai ușor decât se întâmplă la ora actuală.
Participanții la ședință s-au angajat să vină cu propuneri de îmbunătățire a acestui regulament, dar și de modificare a Codului Contravențional, unul dintre acestea fiind necesitatea acordării statutului de agent constatator autorităților publice locale pe mai multe domenii, cum ar fi, de exemplu, ocuparea abuzivă a terenurilor publice deoarece, deși APL sunt responsabile de evidența și monitorizarea fondului funciar și de administrarea bunurilor proprietate publică din care fac parte și terenurile, nu dispun de mecanisme care le-ar permite să facă ordine în acest domeniu pe teritoriul unității administrativ-teritoriale.
CALM și-a exprimat speranța că se va interveni în cadrul normativ pentru a simplifica activitatea APL și viața cetățenilor.
Serviciul de Comunicare al CALM
