În perioada 6-8 noiembrie, o delegație a Republicii Moldova a participat la cea de-a 35-a sesiune a Congresului Autorităţilor Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE). Evenimentul s-a desfășurat la Strasbourg, Franţa și a reunit 636 de aleși locali din diverse țări, reprezentanți ai peste 200 mii de autorități locale și regionale. Delegația Republicii Moldova a fost reprezentată de Tatiana Badan, primarul de Selemet, președinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), președinte al delegației, Viorel Furdui, directorul executiv al CALM, secretarul delegației RM, Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, vicepreședinte al CALM, Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia, vicepreședinte al CALM, Iraida Bânzari, președintele raionului Fălești, Grigore Policinschi, președintele raionului Dubăsari, vicepreședinte al CALM, Alexandru Tarnavschi, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, vicepreședinte al CALM, Violeta Crudu, primarul localității Cruzești.
Subiectele abordate în cadrul acestei sesiuni au fost democrația locală și regională în mai multe state, integritatea și etica aleșilor locali și regionali, transparența și guvernarea deschisă – obiectiv prioritar al Congresului, dreptul autorităților locale de a fi consultate de către autoritățile centrale pe probleme ce vizează activitatea acestora, integrarea migranților, ș.a. Totodată, un subiect distinct l-a constituit presiunile judiciare exercitate asupra aleșilor locali din Republica Moldova și Turcia.
În cadrul acestei sesiuni, președintele Camerei Regiunilor a CALRCE, Dna Gun Marie Helgesen, membră a delegației CALRCE ce monitorizează starea democrației în Republica Moldova a prezentat Raportul privind alegerile locale în Republica Moldova din 20 mai 2018.
„Cunoașteți că CALRCE acordă o atenție sporită dificultăților cu care se confruntă democrația locală în Republica Moldova. Până la ora actuală nu a fost adoptată nicio decizie oficială privind cazul fostului primar de Chișinău Dorin Chirtoacă, ceea ce reprezintă un semnal îngrijorător. Îndeplinirea Cartei Europene privind administrația locală este importantă pentru respectarea democrației locale din fiecare țară membră. Revenind la alegerile locale din Republica Moldova, vă informăm că alegerile au decurs în 7 comunități locale, inclusiv în două orașe mari și nu era necesar de a organiza aceste alegeri până la 20 mai 2019. În iunie, anul curent am întreprins împreună cu alți 7 colegi o vizită de monitorizare în Republica Moldova. Putem afirma că primarii celor două orașe mari au fost impuși să participe la aceste alegeri. Vorbim despre un caz când aproape 1/3 din populația Republicii Moldova, circa 750 mii de oameni au participat în cadrul acestui proces. În general, scrutinul electoral a fost bine pregătit și la secțiile de votare procedura a fost destul de efectivă.
O altă constatare a raportorilor a fost că mai mulți primari au fost impuși să-și schimbe apartenența politică. „Utilizarea resurselor și finanțarea nu au fost echitabile pentru toți candidații. Candidaților independenți și celor din opoziție le-a fost mai dificil să aibă acces la mass-media. Nu putem spune că există diferențe majore între constatările făcute în cadrul vizitei de monitorizare întreprinse în 2015 și cele de acum. Trebuie de menționat și diferența ce există în listele electorale privind înregistrarea alegătorilor și adresa de facto a domiciliului, acest lucru este necesar de ajustat pentru ca listele electorale să corespundă adevărului și să avem acces la informație mult mai veridică privind participarea în cadrul alegerilor locale, a declarat Gun Marie Helgesen.
Cea mai importantă recomandare a CALRCE pentru Republica Moldova a fost de a crea premise pentru ca alegerile să fie libere și corecte. „Decizia autorităților judiciare de la Chișinău de a nu recunoaște rezultatele alegerilor locale din capitala Republicii Moldova trezește suspiciuni privind transparența decizională în Republica Moldova. Anularea acestor rezultate a provocat nemulțumiri și îngrijorări din partea cetățenilor. Raportorul CALRCE a atras atenția asupra necesității pentru autoritățile Republicii Moldova de a asigura ca alegerile planificate să aibă loc în 2019 să fie corecte, transparente și democratice.
Gun Marie Helgesen a specificat faptul că ținând cont de comlexitatea problemelor, Raport general pe țară privind situația democrației locale va fi prezentat la următoarea ședință a Comitetului de Monitorizare ce va avea loc în anul 2019.
Reprezentantul delegației Republicii Moldova Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț a mulțumit Dnei Gun Marie Helgesen pentru raportul prezentat și pentru nota acordată nivelului de pregătire și desfășurare a alegerilor în Republica Moldova. „Cât privește unele elemente negative în procesul de pregătire a alegerilor, aș menționa câteva observații subiective despre care s-a vorbit. De exemplu, utilizarea în mod abuziv a resurselor administrative de către diverși candidați. Cred că, practic, este imposibil de a măsura în țara mea, dar și în general, în Europa, în ce măsură se face abuz de resursele administrative. Concurentul care are în spate o practică administrativă, în mare măsură se va folosi de acest lucru, altfel vom transforma totul în populism, despre care vorbim în cadrul Consiliului Europei. Mai mult decât atât, nu putem vorbi despre resursa administrativă cheltuită în capitală, dar nici la Bălți, deoarece partidul de la guvernare nu a avut candidați la funcția de primar în aceste orașe.
Constantin Cojocaru a fost de acord că avem de lucru la capitolul exactității listelor electorale, dar această realitate este generată de faptul că foarte mulți dintre conaționalii noștri migrează, de aici apare și această problemă. „Aș mai menționa că niciunui candidat în competiția electorală nu i-a fost refuzat accesul la diverse surse media. Problema constă în altceva și anume că foarte mulți concurenți, atât în RM, cât și în țările UE refuză frecvent să participe la aceste dezbateri, preferând să aibă întruniri directe cu alegătorii. În ceea ce privește asigurarea unei reprezentări corecte a populației la alegerile locale, trebuie menționez că în două dintre cele mai mari orașe ale Republicii Moldova – Chișinău și Bălți, consiliile locale sunt preponderent formate din reprezentanți ai opoziției, ceea ce din punctul meu de vedere înseamnă echitate.
De asemenea, primarul municipiului Edineț a considerat că este important să ținem cont de părerea opoziției, dar obiectiv ar fi să ascultăm ce au de spus ambele părți. „În ceea ce privește decizia luată de justiția de la Chișinău privind invalidarea alegerilor locale din capitală, reiterez că partidul de guvernământ nu a avut candidatul său în turul doi, iar instituțiile judiciare au reieșit din dovezile pe care le-au avut.
Reprezentantul delegației Republicii Moldova Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia a fost de părere că raportorul a prezentat obiectiv cele mai importante lacune din practica electorală a Republicii Moldova – lipsa condițiilor egale pentru toți candidații, utilizarea abuzivă a resurselor administrative, încălcarea legislației privind finanțarea campaniei electorale, accesul discriminatoriu la sursele media. „Presiunea asupra aleșilor locali a dus la migrarea masivă către partidul de guvernare a primarilor, președinților de raioane, deputaților. Lipsa penalizărilor a încurajat conducătorii statului să încalce principiile de bază ale democrației. Invalidarea alegerilor din 3 iunie 2018 a intensificat dezamăgirea populației în instituțiile statului și a contribuit la mărirea numărului celor care au ales să părăsească RM, a speriat oamenii din business și a micșorat numărul investițiilor. Refuzul validării mandatului primarului capitalei înseamnă distrugerea iluziei privind sinceritatea conducătorilor statului și a demonstrat capacitatea puterii de a folosi orice metode și în alegerile din 2019. Eurointegrarea anunțată nu este susținută de acțiuni concrete. Mulțumim CALRCE și îndemn să fie continuată monitorizarea RM, în vederea sprijinului dezvoltării democrației și a descentralizării puterii în țară.
În cadrul dezbaterilor Raportului „Regiunile frontaliere care se confruntă cu fenomenul migrației, Constantin Cojocaru a abordat problema migranților din Republica Moldova, dar și din alte țări ale Parteneriatului Estic, menționând că mulți dintre conaționalii noștri pleacă în țările din vestul Europei sau în Rusia pentru a munci temporar. „Pentru noi este important ca acestor oameni să le fie respectate drepturile elementare și să fie ocrotiți de Legile țărilor în care migrează. Acești oameni nu creează probleme, ci doar sunt în căutarea unor locuri de muncă mai atractive decât cele pe care le oferă țara lor de origine. Am dori că autoritățile locale să conștientizeze acest fapt și să fie mult mai deschise față de problemele migranților.
Un alt subiect important din agenda sesiunii a 35-a a CALRCE a fost Raportul privind consultarea autorităților locale de către guvernare, prezentat de către reprezentantul Suediei Anders KNAPE. Între altele, raportorul a menționat că dreptul autorităților locale de a fi consultate de către autoritățile centrale, în chestiuni ce le vizează activitatea este un principiu fundamental al democrației locale, consacrat în Carta Europeană a Autonomiei Locale. Pentru ca această consultare să fie eficientă, ea trebuie să fie transpusă într-un cadru de politici și reglementări care să reflecte nevoile administrației locale din fiecare stat membru. „Congresul acordă o atenție deosebită existenței unor sisteme eficiente și eficace de consultare în statele membre și pledează pentru o abordare aprofundată și cuprinzătoare a consultării, pentru a obține decizii mai bune și o guvernare de calitate la nivel local și național. În Rezoluția 368 (2014) Strategia privind dreptul autorităților locale de a fi consultate de alte niveluri de guvernare se solicită autorităților naționale și locale și asociațiilor autorităților locale să colaboreze pentru a stabili consultări sistematice și regulare în țările lor. Strategia identifică acțiunile-cheie pentru îmbunătățirea consultării în statele membre, în special pentru Congres este esențial să furnizeze îndrumări pentru asociațiile naționale în acest sens. Ghidul prezintă principalele elemente pe care trebuie să le includă astfel de proceduri de consultare.
În cadrul dezbaterilor pe marginea Raportului, membrul delegației Republicii Moldova Gheorghe Răileanu, primar al orașului Cimișlia a afirmat că democrația este tânără și fragilă în statul nostru, tocmai din acest motiv consultarea este un instrument ce testează nivelul de democrație. „În 2007 practic nu discutam cu autoritățile centrale, în asemenea mod ne-au pedepsit pentru că nu eram de acord cu felul în care se dorea realizarea reformei administrativ-teritoriale propusă de guvernare. Consultarea este un atribut al democrației, iar aceasta poate fi măsurată prin prisma dialogurilor instituționalizate între APL și APC. Autoritățile autoritare nu doresc să consulte populația și reprezentanții APL. Prin unificarea forțelor trebuie să-i obligăm să asculte și părerea noastră. Cred că atât noi, dar și reprezentanții celorlalte țări din fosta URSS învățăm lecția democrației aici, în cadrul CALRCE. Toate procedurile de aici sunt o practică bună pentru noi, lucru pentru care vă suntem recunoscători.
Potrivit reprezentantului delegației Republicii Moldova Alexandru Tarnavschi, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, în raport este menționat corect faptul că mecanismul consultărilor trebuie să fie sistematic, cu stabilirea unor normele procesuale exacte și cu garantarea asigurării instituționale a acestora. „Consultările trebuie să aibă loc în condițiile unui dialog permanent, respectului reciproc, participării reprezentanților APL în politica națională și luarea în calcul a părerii APL de către autoritățile centrale. Raportorul a indicat corect și faptul că procedura de consultare a autorităților locale trebuie să fie asigurată prin Lege. Acest lucru este actual mai ales pentru țările în care există regiuni autonome cu statut special. Este de dorit ca în perioada de monitorizare a țărilor europene, subiectul consultării autorităților locale să aibă un loc aparte în actul privind monitorizarea respectării Cartei europene a autonomiei locale.
Și Constantin Cojocaru, primar al municipiului Edineț a fost de acord că principiile democrației locale constau în consultarea între diversele ramuri ale puterii. „De multe ori, la nivelul statelor se înțelege diferit ce înseamnă consultare. Pentru unele autorități centrale acest lucru înseamnă să publice o anumită informație pe site-ul lor. Pentru autoritățile locale înseamnă cu totul altceva. Pentru ca consultările să fie efective, acestea trebuie să fie realizate în niște condiții prestabilite, doar atunci va fi respectată Carta Autonomiei locale. În țări din cadrul Parteneriatului Estic, inclusiv în Republica Moldova, acolo unde principiile descentralizării sunt abia la începutul implementării, acest lucru de multe ori se înțelege altfel. Consultările trebuie să fie obligatorii. Procesul consultărilor trebuie să fie unul sistemic, iar în această privință autoritățile locale și centrale trebuie să aibă o abordare complexă. Doar atunci când există un bun mecanism al consultărilor, foarte multe probleme se soluționează foarte ușor. Pentru ca totul să fie sistemic, un rol deosebit în acest proces trebuie să aibă și asociațiile APL, prin intermediul cărora totul poate fi realizat. În Rezoluția 368 din 2014 este prevăzut acest lucru, dar foarte des, la nivelul autorităților centrale aceste principii sunt interpretate și înțelese diferit. Principiile propuse de către Congres asociațiilor naționale trebuie să aibă un caracter de recomandare și acestea ar trebui să se regăsească în legislația țărilor lor.
Prin Rezoluția CG35(2018), Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei îndeamnă autoritățile locale și regionale să promoveze Guvernarea Deschisă ce poate genera noi forme de administrare, prin sensibilizarea importanței transparenței, implicării continue a cetățenilor în prioritizarea obiectivelor, adoptarea deciziilor, repartizarea banilor publici, oferirii serviciilor publice în format deschis, simplificării accesului la informații.
Membrii Congresului l-au ales pe Anders KNAPE (președintele Asociației Municipalităților și Regiunilor din Suedia) în calitate de președinte al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei pentru un mandat de doi ani. „Nu reprezentăm guverne, ci mai curând cetățenii din orașele și regiunile noastre , a declarat noul președinte, subliniind rolul major al Congresului în promovarea și salvgardarea democrației locale și regionale.
Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa a fost înființat în calitate de organ consultativ al Consiliului Europei, înlocuind Conferința autorităților locale și regionale din Europa. Congresul funcționează pe baza Rezoluției Statutare 2000 (1) a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei. Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa este vocea regiunilor și municipiilor din Europa și oferă un loc privilegiat de dialog unde reprezentanții puterilor locale și regionale dezbat problemele comune, își confruntă experiențele și prezintă guvernelor punctele de vedere. Rolul Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa este de a oferi soluții Comitetului Miniștrilor și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind toate aspectele politicii locale și regionale; de a acționa în strânsă cooperare cu organizațiile naționale și internaționale care reprezintă activitățile locale și regionale; de a veghea, în special, asupra aplicării principiilor Cartei europene a autonomiei locale; de a sprijini noile state membre ale Organizației în îndeplinirea sarcinilor necesare realizării unei autonomii locale și regionale efective.
Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa cuprinde 47 de state membre, inclusiv cele 28 ale Uniunii Europene.
Serviciul de Comunicare al CALM
