În perioada 22-24 ianuarie, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui a participat la două evenimente importante organizate de Consiliul Comunelor și Regiunilor din Europa CEMR – instituție care întrunește majoritatea autorităților locale și asociațiilor lor din Europa, nu doar din Uniunea Europeană, cu o mare influență la nivelul instituțiilor europene. Evenimentele s-au desfășurat în orașele Tours și Orleans, Franța.

La 22 și 23 ianuarie a avut loc o ședință organizată de filiala franceză a CEMR în cadrul căreia au fost abordate problemele cu care se confruntă țările din cadrul Parteneriatului Estic. Printre participanții la eveniment au fost reprezentanții Republicii Moldova, ai Ucrainei, dar și partenerii francezi. Principalul subiect al discuției a fost viitorul Parteneriatului Estic prin prisma problemelor și nevoilor APL. Situația care se atestă în prezent în acest domeniu dar și viziunile partenerilor din Republica Moldova și Ucraina privind perspectivele și  direcțiile cooperării de viitor între autoritățile locale din aceste țări și autoritățile locale din UE, în special cele din Franța, au fost alte tematici abordate.

Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a vorbit despre necesitatea impulsionării relațiilor dintre APL din Republica Moldova și cele din Franța, dar și cu alte țări din cadrul UE, prin schimb de experiență, instruiri, mai multe proiecte comune etc. „De asemenea, am atras atenția asupra funcționării defectuoase a CORLEAP – conferința autorităților locale și regionale din cadrul Parteneriatului Estic care încă nu și-a demonstrat eficiența necesară și potențialul.

Totodată, Viorel Furdui a amintit că în cadrul Parteneriatului Estic există două categorii de țări: care au semnat acordul de asociere la UE și și-ar dori o relație mai strânsă cu instituțiile UE, inclusiv la nivel local și regional (R. Moldova, Ucraina și Georgia) și alte trei țări pentru care, deocamdată, integrarea europeană nu reprezintă o prioritate iar subiectele precum descentralizarea, autonomia locală și buna guvernare nu sunt printre cele de interes major. În acest context, directorul executiv al CALM a vorbit despre necesitatea revizuirii atitudinii și abordărilor față de aceste două categorii de țări, celor care își doresc legături mai strânse cu UE să li se ofere mai multe oportunițăți, după principiul „mai mult pentru mai mult.

De asemenea, Viorel Furdui a fost de părere că este necesar de a acorda acestor trei țări care au semnat Acordul de Asociere posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor diverselor instituții europene, pe lângă structuri care se preocupă de problemele dezvoltării regionale și locale, în special fiind menționat Comitetul Regiunilor al Parlamentului European, astfel încât vocea autorităților locale să fie auzită la nivelul instituțiilor europene responsabile de elaborarea politicilor și programelor pentru țările din vecinătatea UE.  O altă solicitare a CALM reiterată de mai mulți ani este necesitatea existenței mai multor programe de dezvoltare pentru APL, inclusiv finanțări cu acces direct pentru autoritățile locale, dar și renunțarea la practicile de a trata problemele APL și de a acorda finanțări pentru dezvoltarea localităților doar prin intermediul autorităților centrale.

„Așa cum ne demonstrează experiența Republicii Moldova, această practică nu este cea mai reușită, cunoaștem că, în mare parte, resursele acordate doar prin intermediul autorităților centrale nu au avut efectul scontat. În ultimul timp se observă o constatare a acestui adevăr și din partea UE, dar și a unor țări-membre precum România. Aceste abordări nu sunt eficiente, deși s-au investit destul de multe resurse, efectele sunt mai puțin vizibile, mai ales în rândul populației. Iată de ce este nevoie de a schima aceste abordări, a subliniat directorul executiv al CALM.

Un alt aspect important abordat în permanență de CALM în relația cu partenerii din UE este ca pentru țările din vecinătatea sa, în special cele care vin dintr-un sistem excesiv de centralizat (fosta Uniune Sovietică) este necesar ca UE să schimbe abordarea în relația cu guvernele naționale atunci când sunt abordate problemele din domeniul democrației cu care se confruntă aceste state.  „Domeniul descentralizării și autonomiei locale trebuie pus alături de justiție, drepturile omului, libertatea mass-media, etc. Într-o țară modernă sistemul democratic, în general, se bazează pe un sistem de administrație publică, descentralizat, în care autonomia și democrația locală reprezintă fundamentul necesar pentru construirea unei democrații veritabile. Țările din spațiul nostru demonstrează că lipsa stabilității la nivel central și politic se datorează anume faptului că fundamentul acestor democrații în dezvoltare nu este trainic, această temelie reprezintă democrația locală, un sistem de administrație publică bazat pe descentralizare și autonomie locală, a opinat Viorel Furdui.

Reprezentanții UE și ai conducerii CEMR prezenți la eveniment s-au arătat interesați să afle opinia celor care reprezintă teritoriile și regiunile respective și cu siguranță vor duce acest mesaj în cadrul instituțiilor pe care le reprezintă.

 Al doilea eveniment a reunit noul Comitet de politică al CEMR (primarii, consilierii și oficialii regionali), fiind aleși președintele și vicepreședinții. Atât mandatul Comitetului politic, cât și mandatul Președinției se vor extinde până în 2022.

CEMR este și o filială europeană a Uniunii Mondiale a Municipalităților și Orașelor și are un cuvânt de spus nu doar la nivel european, dar și pe plan mondial, atunci când în joc sunt interesele comunităților locale, regiunilor din toate țările lumii.

„Ne bucură faptul că primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, Dna Mariana Gâju a fost aleasă în calitate de vicepreședinte, responsabilă de zona de Sud-Est a Europei. Mariana Gâju are o contribuție importantă în promovarea intereselor APL din RM. Datorită inițiativei Marianei Gâju, mai multe comunități locale din RM au beneficiat de suport din partea primăriei Cumpăna care este înfrățită cu șapte localități din RM, astfel sute de copii de la noi au avut posibilitatea de a merge în România, inclusiv de a se odihni gratuit pe litoralul Mării Negre, a declarat Viorel Furdui.

În afară de alegerea organelor de conducere ale Comitetului de politică al CEMR, au fost analizate rezultatele Forumului Adunării Generale la nivel mondial ce a avut loc în Africa de Sud.

„E foarte bine că există această posibilitate de comunicare între reprezentanții APL din diverse țări. De exemplu, colegii noștri din Slovacia au venit cu anumite propuneri de a dezvolta cooperarea noastră. Unul dintre rezultatele este că o echipă din RM va participa la campionatul european de fotbal între primari, aceasta este o altă latură a activității CALM, dar și a oricărei autorități locale, asociații, deoarece partea culturală și sportul sunt elemente de consolidare.

 La acest eveniment a participat și un vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil de democrație și relația cu administrația locală. „Am avut posibilitatea să dezbatem o serie de subiecte de interes pentru regiunile și colectivitățile locale din întreaga Europă, aceasta este o platformă unde vocea APL poate fi auzită, unde putem aborda și problemele cu care ne confruntăm noi, dar și soluțiile pe care le promovăm în ultimii zece ani la nivelul acestor instituții.

Viorel Furdui a afirmat că a  fost prima participare a CALM în cadrul acestei organizații, membri ai căreia suntem de câțiva ani. „Vom participa activ în cadrul acestor reuniuni deoarece RM își pune mari speranțe în relația cu UE, statul nostru depinde foarte mult de sprijinul, suportul politic și financiar acordat de UE. Această relație trebuie fortificată și în interesul APL, pentru ca comunitățile locale să primească mai multe fonduri directe, să se facă mai puțină politică atunci când acestea sunt repartizate, să existe cât mai multe contacte între comunitățile locale din diverse țări, astfel încât să ne apropiem de standardele existente în UE în domeniul administrației locale, dar și cetățenii din RM să înceapă să simtă o îmbunătățire a condițiilor lor de viață, să fie comparabile cu a cetățenilor care locuiesc în UE.

Serviciul de Comunicare al CALM
















Imprimare