Din cauza unor legi rupte de realități și neconsultate suferă cetățenii și mediul de afaceri!
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) atenționează asupra faptului că urmare a aprobării Legii nr. 3 din 20.02.2020 (cu privire la modificarea unor acte legislative privind documentația de urbanism și emiterea actelor permisive în construcții) a fost creat un blocaj instituțional, cu unele consecințe grave, în procesul de eliberare de către autoritățile publice locale a actelor permisive în construcții.
Expertul Alexandru Morcov explică faptul că până la aprobarea acestor modificări, Legea 163, art.4 permitea, în lipsa documentației de urbanism, prin elaborarea de către instituțiile specializate (Urban Proiect pentru tot teritoriul RM și Chișinău Proiect pentru municipiul Chișinău) dreptul de a elabora schema de amplasare a imobilului, terenului și a rețelelor edilitare. Astfel, în baza schemei de amplasare avizată de arhitectul șef și de către organele supravegherii de stat, puteau fi eliberate actele permisive în construcție: certificatul de urbanism și autorizația de construcție după elaborarea proiectului. „Din februarie această prevedere a fost exclusă, iar din cauza lipsei documentației de urbanism în cazul majorității unităților administrativ-teritoriale rurale și a unor orașe din RM, acum are loc un proces foarte complicat și periculos pentru dezvoltarea economică, dar și pentru edificarea oricărui tip de construcție în RM. Excepție fac municipiile, unele orașe și puține localități rurale care dețin planuri urbanistice generale”, a afirmat expertul CALM.
Potrivit lui Alexandru Morcov, intenția legiuitorilor a fost una bună – de a face ordine în domeniul construcțiilor. Totuși, nu s-a ținut cont de realitățile existente și anume de faptul că în RM au existat mai multe programe de stat de elaborare a documentației de urbanism și planificare teritorială pentru unitățile teritorial-administrative care nu au fost realizate pe deplin; până la ora actuală, RM nu deține un plan național de amenajare a teritoriului, nici planuri regionale, iar în cazul a circa 95% din UAT – acestea nu dețin planuri urbanistice generale valabile. „Argumentele unor funcționari care pun accent pe existența așa-numitor documente de urbanism din timpul Uniunii Sovietice nu sunt relevante, deoarece conform cadrului normativ de atunci valabilitatea acestora a fost de circa 10 ani. Aceste acte au expirat nu doar de jure dar și de facto și ca rezultat al trecerii la o nouă orânduire socioeconomică în RM, adică nu mai avem economie planificată cu drept exclusiv a statului asupra terenurilor, ci economie de piață cu drept de proprietate privată asupra terenurilor, ceea ce înseamnă că aceste documente nu sunt relevante chiar dacă nu ar fi depășit termenul de valabilitate.”
Totodată, în condițiile unor bugete austere, cauzate în mare parte de neimplementarea strategiei de descentralizare, autoritățile publice locale (în special cele rurale) nu au posibilitatea de a elabora masiv asemenea documente, condiționat și de capacitatea foarte slabă la nivel național, din punct de vedere tehnic, adică nu avem atâtea instituții de proiectare care ne-ar permite elaborarea și aprobarea acestor documente pentru toate unitățile administrativ-teritoriale în termeni proximi. „Astfel, asistăm la o situație dezastruoasă deoarece, indiferent de importanța obiectivului (națională, locală sau privată), autoritățile publice locale nu pot elibera acte permisive în construcție, ceea ce generează efecte periculoase. Starea de urgentă pandemică a diminuat substanțial numărul de solicitări a actelor permisive în construcții, proces care va lua amploare odată cu revenirea la starea de normalitate. Acest fapt va genera inevitabil majorarea numărului de construcții edificate în lipsa actelor permisive.”
Alexandru Morcov afirmă că eliberarea actelor permisive în baza unor schițe și scheme aprobate de către arhitectul șef, APL și organele de supraveghere de stat soluționau cât de cât anumite probleme tehnice privind amplasarea construcțiilor în localitățile rurale unde nu sunt planuri urbanistice generale, oferind APL posibilitatea impunerii unor criterii și condiții pentru păstrarea aspectului arhitectural urbanistic în condițiile stipulate de către autorități. „Mai mult decât atât, realitatea de astăzi va dezvolta unele elemente de corupție pentru că agenții economici și persoanele fizice care au ca obiectiv edificarea unor construcții în perioada imediat următoare vor căuta diverse soluții (nu neapărat legale) pentru a-și realiza intențiile. Astfel, persoanele fizice și juridice sunt nevoite să încalce legislația în procesul de edificare a construcțiilor și se creează un precedent foarte periculos în ceea ce privește multiplele procese care vor ajunge în instanțele de judecată și în care vor fi antrenate autoritățile publice locale.”
Expertul CALM consideră incontestabil faptul că dezvoltarea echilibrată și durabilă a oricărui stat este direct proporțională cu existența documentației de urbanism, amenajare a teritoriului și, în general, a planificării spațiale, doar că în cazul RM lipsesc unele prevederi clare, a unui program cu termeni stabiliți de elaborare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului pentru tot teritoriul statului și astfel se creează acest blocaj. „De fapt, asistăm la lipsa de viziune din partea legiuitorilor și a organelor administrației publice centrale responsabile de politicile în acest domeniu.”
În acest context, CALM solicită abrogarea Legii nr. 3 din 20.02.2020 sau instituirea unei perioade de tranziție până la momentul elaborării documentației actualizate de urbanism și amenajare a teritoriului pentru toate unitățile administrativ-teritoriale din RM.
Serviciul de Comunicare al CALM
Fișier:
