Miercuri, 18 aprilie, 2018 a avut loc a doua ședință a grupului de lucru în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și rurale, organizată de ministerul Economiei și Infrastructurii privind elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare (SND) „Moldova 2030. În cadrul evenimentului au participat reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale și locale, mediului academic și de afaceri, partenerilor de dezvoltare și organizațiilor societății civile. Ședința a fost prezidată de secretarul general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a fost reprezentat de expertul Alexandru Morcov.
În debutul ședinței, Iulia Costin a declarat că grupul de lucru este reprezentativ. „Participă peste 44 de instituții, organizații, ministere, pentru că ne dorim ca această Strategie să fie elaborată în conformitate cu toate prioritățile pe care le avem, având drept scop îmbunătățirea vieții populației. După aprobarea Strategiei 2020 au fost aprobate un șir de documente strategice, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, dar și încheierea Acordului de Asociere RM-UE. Aceste două documente importante ne-au motivat să purcedem mai devreme la elaborarea unei noi Strategii de țară. Obiectivului grupului de lucru care s-a întrunit astăzi este de a crește accesul oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condițiile de locuit. De la prima ședință și până la ora actuală au fost colectate propuneri de la toți membrii care au reacționat și acestea au fost expediate la centrul Expert-Grup, care este partenerul Guvernului în elaborarea acestei Strategii. Până la sfârșitul lunii aprilie trebuie să încheiem acest exercițiu, ceea ce înseamnă că trebuie să muncim intens.
Adrian Lupușor, de la Expert-Grup a reamintit că obiectivul Strategiei 2030 este sporirea calității vieții oamenilor, prin creșterea nivelului de venituri și a calității serviciilor. „Scopul SND este și de optimiza și de a eficientiza cadrul de planificare strategică. După adoptarea SND urmează să fie demarat un proces de revizuire a strategiilor sectoriale și de optimizare a acestora, care să fie ancorate în strictă conformitate cu SND. Între altele, Adrian Lupușor a menționat că este necesar de implementat unele mecanisme care să stimuleze interesul oamenilor și a companiilor de a investi în bunuri publice.
Un alt subiect abordat a fost posibilitatea de a programa ce urmează a fi finanțat, prin niște fonduri dedicate acestor necesități, care ar fi mult mai ușor de gestionat.
Reprezentantul Uniunii Transportatorilor a menționat că reparația drumurilor ar trebui să fie o prioritate în cadrul acestei Strategii.
Ion Gumenîi a amintit că Expert-Grup împreună cu CALM au elaborat un studiu în ceea ce privește finanțarea infrastructurii, cum ar fi gazificarea, apă și canalizare, ș.a.m.d. „S-a constatat că aceste finanțări se fac din partea persoanelor fizice, deși statul ar trebui să se implice în aceste cazuri, 2/3 din rețelele de distribuție, de gazificare, sunt finanțate de către proiectele primăriilor, împreună cu persoanele private. Problema-cheie constă în faptul că nu există nici un cadru regulator pentru ca aceste investiții să fie canalizate și bine înregistrate.
În contextul discuțiilor despre dezvoltarea infrastructurii fizice, expertul CALM Alexandru Morcov a afirmat că este foarte important să nu uităm de inventariere și înregistrare, pentru că acestea ar stimula investițiile private în acest sector.
„Un alt aspect important care ar trebui inclus în Strategie este elaborarea și aprobarea planului de amenajare a teritoriului și a altor documente. Se lasă impresia că vrem să dezvoltăm haotic, fără o planificare clară. Cum putem estima costurile sau timpul realizării, dacă nu știm foarte clar, la nivel național, ce vrem să facem și în cât timp acest lucru se va realiza?
În ceea ce privește contribuția sau cofinanțarea unor proiecte, Alexandru Morcov a afirmat că avem administrații publice locale care au capacitatea să implementeze mai multe proiecte mari, simultan, valoarea acestora fiind de 10-20 de milioane de euro. „De unde va avea APL contribuția de 10-15% din costul total al proiectului? Această povară nu poate fi pusă în continuu pe cetățenii din localitate. Un mecanism ar fi crearea unui Fond național pentru cofinanțări sau contribuții la proiectele mari investiționale în infrastructură, ceea ce ar stimula APL să elaboreze proiecte de acest gen. UTA Găgăuzia are, la nivel de regiune, un fond care permite oricărei autorități, la momentul elaborării și implementării unui proiect să acceseze sursele pentru cofinanțare.
Iulia Costin a menționat că toate propunerile se acceptă și vor fi analizate, iar colegii de la Expert-Grup vor include propunerile de astăzi în documentul ce se elaborează.
Departamentul de Comunicare al CALM
