Proiectul de aviz a fost elaborat în contextul în care Uniunea Europeană își propune să elaboreze un plan de activitate al Parteneriatului Estic pentru următorul deceniu, obiectivul fiind sporirea atenției față de țările din această regiune, în special față de cele trei țări (Ucraina, Georgia și Republica Moldova) cu care a semnat Acorduri de Asociere. Astfel, UE își propune să ne acorde mai mult suport logistic, politic, dar și financiar.
La evenimentul de la Bruxelles au participat reprezentanți ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, ai Republicii Moldova și ai Ucrainei.
Scopul proiectului de aviz este de a evidenția progresele și problemele care există în cadrul Parteneriatului Estic prin prisma dimensiunii locale și regionale, dar și de a stabili prioritățile, acțiunile ce urmează a fi întreprinse în vederea perfecționării acestui mecanism, astfel încât țările Parteneriatului Estic să se apropie de standardele și valorile UE. Inițiativele din proiectul de aviz ar putea contribui la o schimbare esențială a abordărilor UE în raport cu autoritățile locale din această regiune, cu un trecut destul de nefast pentru democrația locală și descentralizare, unde încă mai sunt puternice tendințele autoritare și adesea nu se conștientizează că democrația locală este un model esențial al dezvoltării.
În proiectul de aviz, în mare parte, se regăsesc mai multe idei pe care CALM-ul le promovează de mai mulți ani în cadrul instituțiilor europene, inclusiv sporirea atenției față de administrația locală, accesul direct al APL la fonduri, mai multe programe și mai multe finanțări pentru proiectele care există.
Prezent la evenimentul de la Bruxelles, directorul executiv al CALM Viorel Furdui a ținut un discurs în care a prezentat problemele cu care se confruntă autoritățile locale din Republica Moldova și a venit cu propuneri concrete ce ar îmbunătăți starea de lucruri din domeniul APL.
Viorel Furdui a atras atenția asupra faptului că în cadrul Parteneriatului Estic există două grupuri de țări, cele care au semnat Acordul de Asociere cu UE și alte trei țări care nu au semnat acest Acord și au o altă viziune privind apropierea de UE (Armenia, Azerbaidjan și Belarus).
Directorul executiv al CALM a solicitat, în mod special, ca descentralizarea, autonomia și democrația locală să devină o preocupare prioritară a UE în raport cu țările din Parteneriatul Estic, în special cu cele care sunt semnatare ale Acordului de Asociere, deoarece fără aceste elemente RM, dar și celelalte state nu vor putea progresa nici în domeniul economic sau financiar. „Suntem convinși că nu pot avea progres și dezvoltare țările noastre, în condițiile lipsei unei democrații locale veritabile , în conformitate cu litera și spiritul Cartei Europene a Autonomiei Locale, fără un proces de descentralizare politică, administrativă, economică și financiară reală. Republica Moldova și celelalte țări din PE sunt un exemplu elocvent și concludent in acest sens. Democrației locale trebuie să-i fie acordată aceeași importanță ca și statului de drept, dezvoltării economice, justiției, drepturilor omului, funcționării instituțiilor democratice etc.
De asemenea, Viorel Furdui a vorbit despre specificul Republicii Moldova în raport cu țările care au semnat Acordul de Asociere. „În esență, o bună parte din cetățenii Republicii Moldova dețin cetățenia unui sau altui stat membru al UE și deja sunt și cetățeni ai Uniunii Europene. Ținând cont de trecutul nostru, de cultura și limba comună a Replicii Moldova și României, cetățenii stratului nostru sunt mult mai apropiați de Uniunea Europeană decât locuitorii țărilor din Parteneriatul Estic, inclusiv a celor semnatare a Acordului de Asociere. În acest sens, Viorel Furdui a solicitat ca aceste aspecte să fie luate în considerare atunci când UE elaborează politici ce vizează țările noastre. „Credem că statutul de membri asociați la UE urmează a fi luat în considerație în cadrul relațiilor dintre UE și aceste țări, pe dimensiune locală și regională. Inclusiv prin aplicare principiului „mai mult pentru mai multe și asigurarea accesului sistematic al reprezentanților țărilor asociate, la lucrările Comitetului Regiunilor și structurilor sale. O astfel de abordare va face ca vocea colectivităților locale din țările asociate să fie auzită direct și mai bine în cadrul CoR și altor instituții europene. De asemenea, aceasta va contribui la o intensificare și consolidare a cooperării între reprezentanții CoR și cei ai colectivităților locale din țările asociate; va crește nivelul de cunoaștere a realităților/nevoilor din țările asociate și vă crește calitatea programelor UE destinate acestor țări.
Directorul executiv al CALM a fost de părere că reprezentanții APL trebuie să fie consultați la elaborarea programelor de dezvoltare pentru țările noastre, astfel vom avea rezultatul scontat atât de UE, dar cel așteptat de cetățenii din această regiune. De asemenea, Viorel Furdui a scos în evidență necesitatea creării în această regiune a locurilor de muncă cu suportul UE, deschiderea noilor întreprinderi, susținerea sectorului energetic, etc.
Reprezentantul Republicii Moldova la evenimentul de la Bruxelles a afirmat că sunt anumite rezerve privind modul de funcționare până în prezent a Parteneriatului Estic, în mod special în domeniul administrației publice locale. „În mare parte, totul s-a redus la anumite ședințe, schimb de informații și de experiențe, dar fără un impact semnificativ asupra dezvoltării APL. În acest context, directorul executiv al CALM a reiterat necesitatea elaborării mai multor programe cu acces direct pentru APL, cu preponderență în domeniul investițiilor capitale, al dezvoltării, accesul APL la mai multe fonduri, mai multe programe în parteneriat cu țările UE, dar și cu cele ale Parteneriatului Estic. „Autoritățile locale din Parteneriatul Estic trebuie să aibă acces la programele disponibile pentru țările UE, ceea ce ar permite extinderea gamei resurselor pe care le pot accesa.
De asemenea, directorul executiv al CALM a solicitat ca atunci când se implementează anumite programe să existe o colaborare între instituțiile europene și asociațiile autorităților locale, cum este CALM sau alte asociații din regiune. „UE trebuie să susțină și asociațiile autorităților locale din această regiune, în calitate de promotori importanți ai consolidării capacităților autorităților locale, promovării descentralizării și democrației locale, ca elemente fundamentale ale statului de drept și ca instituții centrale care, în esență, au un rol de apropiere a sistemului administrativ din țările noastre de standardele UE.
Viorel Furdui a menționat la Bruxelles că APL din RM așteaptă acces la mai multe fonduri pentru investiții capitale, pentru dezvoltarea infrastructurii locale, iar suportul financiar care vine din partea UE să fie foarte bine corelat cu nevoile reale ale teritoriilor, ale APL și ale cetățenilor din RM. „Asistența financiară pentru colectivitățile locale poate genera progres, iată de ce aceasta trebuie să devină unul din obiective și instrumente importante în procesul de dezvoltare a țărilor noastre, în conformitate cu valorile și standardele UE. Iar un argument important pentru această abordare servește faptul că în Republica Moldova, anume APL sunt cele mai atașate față de valorile UE, circa 80% din APL de nivelul I sunt de orientare proeuropeană, au experiență în implementarea proiectelor cu suport financiar din partea UE și sunt cei mai sinceri promotori ale acestor valori. Directorul executiv al CALM a propus să fie regândită modalitatea de acordare a asistenței, în special a celei care nu ajunge direct la populație și nivelul local/regional.
Viorel Furdui a afirmat că în mod special este necesară revizuirea mecanismului actual de suport bugetar și înlocuirea lui cu programe de finanțare și acces direct pentru autoritățile locale, astfel ca cetățenii din țările noastre să simtă impactul pozitiv iar finanțările sa ajungă până la colectivitățile locale.
Serviciul de Comunicare al CALM
