Reparația drumurilor, construcția rețelelor de canalizare și iluminatul public stradal sunt principalele servicii pe care primarii din localitățile Republicii Moldova vor să le implementeze. Aceștia se plâng de faptul că în sate investițiile ajung foarte greu, iar proiectele de infrastructură, care sunt și cele mai costisitoare, se realizează în mod anevoios. Mai nou, Uniunea Europeană a lansat un proiect regional dedicat anume dezvoltării economice locale. Primarii nu sunt însă foarte încrezători că vor obține vreun grant, întrucât competiția este strânsă, iar UE va oferi finanțare pentru maxim trei proiecte din întreaga țară.
„Dacă pui comuna Chișcăreni alături de Edineț ori Ialoveni e clar că șansele noastre scad, dar oricum vom intra în competiție”, ne spune Silvia Țurcanu, primar al comunei Chișcăreni, raionul Sângerei, care s-a arătat interesată de oferta UE. „Finanțarea la sate este foarte importantă, dar n-aș vrea ca banii să meargă doar pe strategii. Aș vrea să văd ceva concret, pus în practică. În comuna noastră eu aș vedea o direcție de dezvoltare pentru turism. Avem peisaje superbe, iar cu toată industrializarea din orașe turiștii vor să se afle în sânul naturii. Avem unde investi”, afirmă primărița. Aceasta menționează că cele mai importante proiecte rămân cele de dezvoltare a infrastructurii, un domeniu dureros pentru toți primarii din Republica Moldova.
Silvia Țurcanu, primar al comunei Chișcăreni, raionul Sângerei FOTO profil Facebook
Primarii, sceptici față de banii europeni
Uniunea Europeană a lansat proiectul „Primarii pentru creștere economică”, dedicat anume dezvoltării economice în satele și orașele din Republica Moldova, dar și din celelalte state membre ale Parteneriatului Estic. Astfel, pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, UE alocă un buget inițial de 5 milioane de euro. În cadrul acestei inițiative, Uniunea Europeană va oferi autorităților locale din Moldova granturi în valoare de până la 600.000 de euro pentru a sprijini cele mai inovative și fezabile idei de relansare economică a localităților.
Unii primari se declară sceptici față de această inițiativă și nu cred că au șanse să se aleagă cu un grant. „Am înțeles că din cele 5 milioane de euro Republicii Moldova îi vor reveni câteva sute de mii de euro, pentru că vor fi sponsorizate doar două-trei proiecte din fiecare țară a Parteneriatului Estic. Va fi competiție mare”, crede Victor Stână, primarul satului Sărata Galbenă din raionul Cimișlia.
Acesta afirmă că în satele noastre există „o necesitate stridentă de a crește economia, de a dezvolta serviciile de canalizare, iluminat public stradal. „Proasta calitate a drumurilor este cea mai mare problemă. Calitatea apei și canalizarea, noi locuri de muncă sunt alte chestiuni care ne preocupă pe noi, primarii, și este ceea ce ne cer cetățenii”, mărturisește Victor Stână.
„Testăm Uniunea Europeană”
Edilii din țară recunosc faptul că proiectele de infrastructură sunt cele mai costisitoare, dar și cele mai necesare. „Poate mai necesare decât reforma Procuraturii ori alte reforme”, este de părere Alexei Busuioc, primarul satului Capaclia din raionul Cantemir. „Mulți primari se uită sceptic, pentru că deseori se fac valuri pentru un anumit eveniment după care valurile se liniștesc. Noi încă nu ne-am înscris pentru aceste granturi. O să vedem”, precizează primarul.
Alexei Busuioc, primar de Capaclia, Cantemir. FOTO: Arhivă personală
Acesta își dorește să construiască drumuri bune pentru locuitorii satului Capaclia, iar pentru ca să-și ducă la bun sfârșit planul ar avea nevoie de aproximativ 2 milioane de euro. „Noi avem drumuri locale care leagă comunitățile si drumuri intravilane. Ei bine, cele intravilane din satul nostru au cam 17,5 km. Ca să facem drumurile măcar în varianta albă avem nevoie de aproximativ 2 milioane de euro. Asta doar drumurile din interiorul satului care, să nu uităm, este unul micuț. În principiu, noi acum testăm UE să vedem cât de serioasă este față de inițiativa locală din Moldova”, afirmă Alexei Busuioc.
Condiții pentru investitori
Condițiile și criteriile în funcție de care se vor acorda granturile nu sunt foarte clare, însă pentru primari este evident domeniul pe care aceștia vor să-l dezvolte. Spre exemplu, reabilitarea infrastructurii din zona industrială este principalul scop al autorității publice locale din orașul Strășeni. „Ne-am axat pe reparația și construcția drumurilor, rețelelor de canalizare și a altor servicii publice, pentru că acolo unde sunt condiții vin și investitorii. Vom solicita resurse financiare anume pentru reabilitarea infrastructurii. Ne vom înscrie în acest proiect întrucât avem deja unul tehnic care cuprinde o parte din zona industrială a orașului”, explică la rândul ei Valentina Casian, primar de Strășeni.
Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, crede că existența unor locuri de muncă bine plătite în fiecare localitate din Moldova trebuie să devină o prioritate în dezvoltarea țării, iar dezvoltarea economiei naționale depinde de dezvoltarea economiilor locale în toate cele 898 de unități administrativ teritoriale.
