Noua legislaţie privind comerţul interior nu este coaptă, consideră experţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

Modificările privind legislaţia despre comerţul interior, deşi considerate avansate, nu sunt aduse la o stare funcţională şi ar putea să provoace o mulţime de dificultăţi atât autorităţilor locale, cât şi localităţilor în întregime.

Ion Chişlea

Scriam în numărul trecut despre viteza cu care este aprobat de Guvern şi Parlament proiectul de modificare a legislaţiei privind comerţul interior, ce este pe cale să schimbe radical regulile de joc despre înregistrarea unităţilor de comerţ şi interacţiunea acestora cu autorităţile locale.

Schimbarea de principiu constă în introducerea noţiunii de notificare, dar şi în cea a ghişeului unic. Cu alte cuvinte, un antreprenor care lansează acum o afacere în comerţ sau îşi deschide un punct comercial trebuie doar să anunţe printr-o notificare autorităţile. Evident, rigorile privind activitatea unităţii nu sunt excluse, însă, odată cu notificarea, antreprenorul îşi asumă răspunderea că aceste rigori vor fi îndeplinite.

În următoarele săptămâni, autorităţile de supraveghere, cum ar fi pompierii, sanepidul sau primăria să verifice în ce măsură noua afacere s-a conformat cerinţelor legale. Lista acestor cerinţe trebuie să fie uşor accesibilă tuturor. Modificările au trecut de prima lectură în Parlament şi urmează să treacă în a doua lectură, iar din iunie ar putea chiar să intre în vigoare. Nu au existat în Parlament prea multe discuţii despre acest subiect, proiectul a fost dezbătut în vreo 20 de minute, iar obiecţiile nu au atins esenţa modificărilor, referindu-se la chestiuni neînsemnate. 
Totuşi, văzând viteza cu care se adoptă legea, apare involuntar întrebarea: au fost oare puse la punct detaliile care să permită funcţionarea noilor reguli?

CALM are obiecţii

Cei de la Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) nu sunt de această părere. Mai mult, ei sunt siguri că din cauza acestei atitudini entuziaste cu care se promovează legea, fără prea mari dezbateri, fără a se acorda atenţia detaliilor şi fără a testa iniţial funcţionarea ei într-o localitate sau alta, vor apărea multe neconcordanţe, neînţelegeri, posibilităţi de a ocoli legea de către antreprenorii nedisciplinaţi sau de rea-credinţă.

Potrivit lui Viorel Rusu, expert juridic al CALM, legea este sensibilă din mai multe puncte de vedere, însă în principiu este îngrijorător cel mai mult faptul că proiectul, prin principiul ghişeului unic, nu stabileşte cert responsabilităţile autorităţilor, care trebuie să supravegheze îndeplinirea de către unitatea de comerţ a cerinţelor legale.

Primăria, ţap ispăşitor?

 „Aşa cum interfaţa dintre antreprenor şi celelalte autorităţi este primăria, avem temei să credem că toate încălcările sau incidentele care se vor produce din cauza neîndeplinirii de către comercianţi a rigorilor legale vor fi puse pe seama primăriilor. Şi ne temem că din cauza nivelului scăzut de cultură a afacerilor, a responsabilităţii sociale reduse a businessului, dar şi a capacităţii reduse de administrare a autorităţilor, astfel de situaţii nu vor putea fi evitate”, menţionează Rusu.
De aceea, CALM insistă ca mecanismul de responsabilizare să fie foarte bine pus la punct pentru ca fiecare autoritate implicată să fie responsabilă în cazul în care, din cauza supravegherii superficiale pe segmentul său de responsabilitate, se vor înregistra incidente.

Sursele de venit ale autorităţilor locale se vor diminua

O altă problemă majoră în proiect este diminuarea surselor de venit ale autorităţilor locale de nivelul întâi. „În proiect nu şi-au găsit reflectare serviciile poştale, serviciile bancare etc.”, a precizat Rusu, care nu înţelege de ce unele din cele mai bogate companii, deseori monopoliste pe segmentele lor de piaţă, sunt scutite de taxele către autorităţile locale.

Este vorba de Poşta Moldovei, care există practic în fiecare localitate, de băncile comerciale, de benzinării. „Iese că cei mai puternici, care au cei mai mulţi bani şi pot să facă lobby, pot să se eschiveze de la plăţi. Cum rămâne atunci cu responsabilitatea socială a businessului?”, s-a întrebat juristul.

Conform unor estimări ale CALM, bugetul unui oraş va pierde circa 350 mii de lei pe an în urma exceptării notificării pentru unele tipuri de activităţi de comerţ. „Nu este clar cu ce se deosebeşte comercializarea carburanţilor pentru autovehicule de comercializarea cărbunelui, cu ce se deosebeşte comercializarea unui utilaj in leasing de comercializarea unei mobile sau a unui calculator în credit?

Totodată, proiectul prevede că, în termen de 15 zile de la data notificării, comerciantul este obligat să achite autorităţii administraţiei publice locale o plată în mărime de 50 de lei, care poate fi majorată până la 100 de lei”. Asemenea prevedere afectează autonomia organizaţională şi financiară a autorităţilor locale.

Latura socială este subestimată

Totodată, CALM consideră că autorii proiectului nu au ţinut cont de situaţia reală, inclusiv amplasarea unităţilor comerciale lângă sau în cadrul spaţiului locativ. „Să nu ne trezim ca în fiecare local, bar sau restaurant, să fie necesar câte un poliţist care să vegheze liniştea publică”, a afirmat Rusu.

De fapt, CALM este de părere că aspectul social este foarte mult subestimat. „Considerăm că nu există o proporţionalitate între introducerea conceptului de notificare ca sistem destul de liberalizat pentru întreprinzători responsabili pentru asemenea domeniu riscant ca activitatea comercială (în aspectul protejării drepturilor şi intereselor individuale ale cetăţeanului şi intereselor comune ale unei colectivităţi locale interes public local) şi mecanismul de răspundere care ar trebui să fie aspru – până la închiderea activităţii şi privarea de dreptul de a mai desfăşura asemenea activitate pe un anumit termen, confiscarea şi alte măsuri de asigurare.

În general, considerând proiectul drept unul pozitiv, CALM este de părere că ar fi mai bine ca funcţionalitatea lui să fie testată în cadrul unor proiecte pilot, de exemplu, în Chişinău şi Bălţi, unde există mai mult potenţial administrativ pentru a înlătura lacunele proiectului. „Ţinând cont de cele menţionate, CALM consideră că proiectul poate fi susţinut doar după înlăturarea deficientelor descrise şi luarea în consideraţie a propunerilor”, se menţionează în încheierea avizului autorităţilor locale.

În ce priveşte graba cu care se promovează proiectul, Viorel Rusu a menţionat că autorităţile vor să bifeze cât mai repede o reformă din listă fără a lua în calcul complexitatea problemei. „După adoptare, R. Moldova ar putea urca câteva trepte în clasamentul Doing Business (Studiu al Băncii Mondiale privind lejeritatea cu care se iniţiază afacerile în ţările lumii), însă actorii implicaţi în procesul de supraveghere, în special autorităţile locale, vor trebui să suporte încă mult timp consecinţele şi să repare lacunele de care nu se ţine cont acum”, a conchis juristul CALM.

Imprimare