Alexandru Sîrbu este primar la al treilea mandat în comuna Cubolta, Sângerei, președintele filialei CALM din acest raion. În cadrul unui interviu pentru calm.md, alesul local din Cubolta ne spune cum activează administrația publică locală în această perioadă de pandemie, de ce unii oameni din satele noastre nu vor să muncească, dar și de ce este nevoie de descentralizare.
Cum decurge activitatea APL din Cubolta în această perioadă de criză cauzată de pandemie?
Alexandru Sîrbu: Cetățenii au avut de suferit deoarece activitatea tuturor instituțiilor era blocată sau se lucra de la distanță. După toate regulile impuse practic nu întâlneam oameni pe stradă. Noi ne-am străduit să ne mobilizăm astfel încât activitatea primăriei să nu fie afectată.
Sunt persoane infectate cu coronavirus în Cubolta?
Alexandru Sîrbu: Chiar în primele săptămâni de la apariția virusului în Republica Moldova s-au infectat două persoane care au viză de reședință în Cubolta, dar activează la Spitalul de Urgență din municipiul Bălți. Acestea au fost izolate la Bălți imediat cum s-a confirmat diagnosticul.
După expirarea stării de urgență oamenii au ieșit la munci agricole sau nici nu au întrerupt acest proces?
Alexandru Sîrbu: În perioada stării de urgență oamenii nu prea au avut activități agricole, cu excepția lucrărilor din grădină. Trebuie să recunoaștem că în ultima perioadă lumea nu prea lucrează la câmp, cu excepția mecanizatorilor, deoarece aproape toate lucrările de tip agricol sunt executate mecanizat. Un tractor sau o combină performantă poate prelucra sute de hectare fără a implica populația. Avem câțiva agenți economici care se dezvoltă și treptat își schimbă modalitatea de activitate. Unul dintre aceștia, cu un potențial enorm, a ales să treacă doar la creșterea culturilor ecologice. În acest caz va fi nevoie de forță de muncă, deoarece produsele ecologice necesită mai multă muncă fizică.
Sunt aceste brațe de muncă la Dvs în comună?
Alexandru Sîrbu: Este o problemă sensibilă. Brațe de muncă sunt, dar trebuie să recunoaștem că noi, prin diverse susțineri din partea statului, am contribuit ca o parte din populație să devină leneșă. Astfel, mulți preferă să nu lucreze în câmp, dar să stea la Oficiul ocupării forței de muncă, să beneficieze de ajutor de șomaj sau din Fondul Social. Cred că ar trebui de identificat politici pentru modificarea sistemului dat și care ar ajuta economia statului.
Cum vedeți activitatea Dvs de acum încolo, în condițiile în care ați planificat mai multe lucrări, dar deocamdată acestea nu pot fi efectuate?
Alexandru Sîrbu: Evident că multe procese s-au stopat, chiar aceleași proceduri de achiziții și e dificil să facem unele estimări deoarece nu cunoaștem cum vor evolua lucrurile de acum încolo. Suntem disponibili să facem mai multe lucrări, am preconizat unele resurse pentru inițierea reparației Casei de Cultură, suma integrală necesară fiind de circa 12 milioane de lei. La prima etapă ne propunem să renovăm acoperișul, dar nu știm când vom putea începe acest proces. Totodată, avem un proiect cu contribuția cetățenilor ce presupune reparația drumurilor și iarăși nu cunoaștem când îl vom putea implementa. Dacă vorbim de proiectului promis privind iluminarea a câte un km de drum din fiecare sat, am rezervat câteva zeci de mii de lei pentru a efectua niște lucrări de modernizare deoarece Cubolta este iluminată aproape integral. Dacă nu ne promiteau că ne dau ei plafoane, de mult erau achizițiile făcute și executate o bună parte din aceste lucrări. Trebuie să conștientizăm că peste o perioadă în toată republica vor începe toți să activeze și atunci va fi insuficiență de agenți economici care să execute lucrările, va fi lipsă de resurse și ne vom confrunta cu unele dificultăți.
Sunteți la al treilea mandat. Cum credeți, care este cea mai importantă realizare a Dvs de când activați la primărie?
Alexandru Sîrbu: Nu pot să spun care dintre ele, toate sunt într-o anumită conexiune. Reparația drumurilor sau construcția apeductului în ambele localități pe un traseu de 26 de km sunt lucruri extrem de necesare pentru cetățeni. Am iluminat satul dar tehnologiile avansează și ceea ce am făcut în 2011-2012 trebuie modernizat. Am edificat monumentul lui Pan Halippa cu suportul fraților din România, lucrări ce ne-au costat peste un milion de lei, dar nu toți apreciază acest gest făcut în memoria unui mare luptător pentru Unire, adept al căruia sunt și eu. Nu știu care realizare este prioritară, toate au fost făcute pentru oameni.
V-ați bazat pe banii din bugetul local sau ați încercat să găsiți resurse din alte părți?
Alexandru Sîrbu: A fost diferit, în dependență de caz. Avem nevoie de specialiști în scrierea proiectelor și, în general, de suport în angajarea personalului. Un an a fost vacantă funcția de secretar al Consiliului local. Nu puteam identifica o persoană care să vină la un asemenea salariu, să fie cu studii și să se regăsească în sat. Peste șapte luni a fost vacantă funcția de inginer cadastral. Ambele funcții sunt extrem de importante pentru activitatea primăriei. Nu mai vorbim de un jurist sau specialist în scrierea de proiecte. Aceasta este o problemă națională și este nevoie de descentralizare pentru ca noi să putem elabora statele de personal și să decidem de ce specialiști avem nevoie. Veniturile proprii nici nu acoperă necesitățile care există. Persoana care duce evidența în domeniul milităriei este o povară pentru administrația locală, dar ne-au pus și această responsabilitate pe umerii noștri, deși eu sunt bucuros să-i pot menține cumva pe angajații din domeniul salubrizării, a întreținerii localității, sunt și alte chestiuni necesare, nu doar milităria. Descentralizarea financiară – în această direcție trebuie dezvoltate politicile statului.
Vă mulțumim!
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
