Ala Guzun: „Ei nu își dau seama cum astăzi un primar poate să ajungă într-o țară și să lucreze îngrijitor de bătrâni”

Vocea Basarabiei: Readucem în discuție problemele care există la nivel local și cum reușesc primarii să gestioneze treburile în administrația publică locală. Despre nevoia reformei administrației publice se discută foarte mult, s-a elaborat și o strategie, și această strategie are mai multe prevederi, inclusiv să se purceadă la amalgamarea voluntară, acolo unde se dorește acest lucru. Deocamdată încă nu există o claritate, pentru că urmează să aibă loc alegeri generale locale și probabil după 5 noiembrie va fi situația mult mai clară. Despre cum se dezvoltă satul vom vorbi astăzi cu dna primar de la Bilicenii Vechi, raionul Sângerei, Ala Guzun. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre și ați venit la Vocea Basarabiei! Bine ați ajuns!

Ala Guzun: Mulțumim mult pentru invitație! Sunt onorată să fiu alături de dvs., dna Valentina, pentru a discuta despre necesitățile cetățenilor, dar și reușitele cetățenilor, căci e bine să se implice și să dezvolte localitățile rurale în așa mod ca să fie mândri că trăiesc într-o localitate rurală din Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Dvs. astăzi vă este clar ce soartă a avut și are administrația publică pe parcursul acestor 32 de ani de independență?

Ala Guzun: Pe parcursul independenței de 32 de ani atunci când oamenii au mers prin glod, când nu au avut necesarul: apă, canalizație, sistem de gazificare, un felinar la poartă, în privința asta trebuia ceva mai repede să meargă, cu un pas mai repede Republica Moldova. Și discutând de 32 de ani, observăm că ultimii ani s-au dat cu toată puterea, chiar și guvernarea, ca să încerce să spună că: da, trebuie acele condiții de infrastructură să le dăm și localităților rurale pentru a viețui mai bine, pentru a fi oleacă mândru că trăiești într-o localitate rurală și omul să poată dezvolta anume ceea ce poate el însuși.

Vocea Basarabiei: Să vorbim despre banii pe care trebuie să-i gestioneze primăria, bugetul este unul despre care permanent s-a spus și se mai spune că este auster și că finanțele sunt alocate preponderent pentru salarii și necesitățile primăriei.

Ala Guzun: Țin minte anul 2015, când am venit în funcția de primară în mandatul întâi, bugetul era de 2 milioane 400, când am primit o restanță a unui drum care nu era achitat de 80 de mii de lei și îmi dădeam bine seama că din acel puțin trebuie să încerc să economisesc ca să dezvolt, să-mi rămână ceva bani pentru dezvoltare, ca la sfârșitul anului să-i arăt cu mândrie cetățeanului, uite, ce am reușit. Am mai văzut în primul an că nu ne descurcăm ca să dezvoltăm și scopul meu a fost de a ne implica în proiecte investiționale care ar aduce un succes localității, dar implicându-se și cetățeanul și, având în vedere că implicarea cetățenească a fost scopul meu pentru a arăta finanțatorilor că suntem credibili, am prioritizat lucrurile și am încercat să aducem la conștiința fiecărui cetățean că anume el este baza valorică a unei localități rurale, iar noi, primarii, suntem niște oameni aleși de consăteni care am putea să gestionăm acel puțin pe care îl avem și să îmbunătățim lucrurile pe durata unui mandat.

Vocea Basarabiei: Și din 2015 până în 2019 ați reușit să construiți acea porțiune de drum?

Ala Guzun: În primul rând, ce am reușit în 2015? Am dat datoriile pentru un pavilion de grădiniță, că era necesar să facă un pavilion ca să arate că ceva s-a făcut, s-a realizat și, până la urmă, materialele de construcție au fost neachitate și am fost nevoiți să le achităm. Și din 2015 am început să luăm viteza investițiilor, prin proiecte investiționale să aducem succes localității.

Vocea Basarabiei: Și cum se poate depăși această problemă a lipsei banilor pentru investiții? Dvs. ziceți că ați încercat să-i convingeți pe finanțatori, schițați proiecte și le propuneți ca să fie acceptate, nu e un lucru ușor să fie scris acel proiect și mai ales să fie convins finanțatorul că trebuie să dea bani?

Ala Guzun: Despre cât de greu a fost, cred că e mai ușor să scrii o carte, mai bine să spunem că astăzi avem un buget de peste 20 de milioane, 10 milioane au fost din „Satul European” și o parte din acele 10 milioane rămase, care-s ale noastre, 50 la sută este grădinița, serviciile cu destinație specială pentru grădiniță.

Vocea Basarabiei: Dar banii din Programul „Satul European” deja au ajuns în teritoriu?

Ala Guzun: Banii nu au ajuns, pentru că s-au tergiversat lucrările din motivul contestării, dar avem mare speranță că banii vor ajunge și astăzi 80 la sută din lucrări sunt deja finalizate, pentru ultima etapă ne-au rămas undeva 18% din lucrările din „Satul European” pe care urmează să le facem.

Vocea Basarabiei: Dar satul ca să ajungă să fie european, satul Bilicenii Vechi, câți ani ar trebui să treacă să fie acele condiții care sunt în Occident?

Ala Guzun: Dacă viteza cetățeanului va fi cu mult mărită pentru conștientizare de a păstra satul curat, în locurile publice păsările să nu mai pășuneze, pentru că este și politica locală, regulamentul de curățenie, cred că nu ne trebuie mult pentru a fi un sat european. La momentul actual, localitatea este îndestulată 100% cu iluminat stradal, cu leduri, reușim să întreținem acest sistem prin intermediul primăriei, fără achitare din partea cetățenilor pentru electricitate, am reușit pe parcursul anilor aceștia să îmbunătățim și situația cu aprovizionarea localnicilor cu apă, întreaga comună, două localități sunt aprovizionate cu apă, am reușit mai mult de 50% să extindem gazificarea. Datorită finanțatorilor străini, ne-am propus dezvoltarea economică să fie un obiectiv din planul strategic al localității și vreau să spun cu mândrie că planul strategic cu prioritățile necesare pe care le-au expus cetățenii, cred că vom ajunge cu siguranță în 5 ani de implementat cu succes la 98 la sută rezolvate problemele din strategia locală.

Vocea Basarabiei: Dar pe ce s-ar baza dezvoltarea economică a mediului rural?

Ala Guzun: Chiar drumurile erau într-o stare deplorabilă și am reușit prin intermediul Programului IFAD să construim două drumuri cu acoperire asfaltică de 1,670 kilometri, 5 agenți economici s-au unit într-un grup de lucru, peste 3 milioane și ceva au depus contribuția lor proprie.

Vocea Basarabiei: Dar în ce domeniu activează în sat agenții economici?

Ala Guzun: În agricultură, frigidere, uscătorie de fructe și avem 2 agenți economici care au terenuri agricole, care cultivă culturi tehnice și cerealiere. Am reușit, fiindcă producătorii agricoli au construit un drum de 1,870 kilometri, era imposibil pe parcursul iernii să ajungă acolo la întreprindere, dar asta a fost datorită puterii agenților economici și sprijinului acordat de către finanțatori anume pentru a dezvolta localitatea prin dezvoltarea economiei.

Vocea Basarabiei: Să vorbim despre fenomenul migrației, există această îngrijorare că ar putea satul să piardă și mai mulți locuitori?

Ala Guzun: Noi suntem fericiți că suntem o localitate bine poziționată, cea mai mare parte este la traseul Chișinău – Bălți și situația geografică le dă posibilitate oamenilor să aibă acces la muncă. Dacă nu dorești să lucrezi în agricultură, atunci poți pleca la Bălți cu ușurință, sunt locuri de lucru la care oamenii se pot angaja. Ce m-a îngrijorat pe mine, făcând o analiză a mortalității și a natalității, 2-3 ani în urmă mi-am dat seama că dacă nu mergem intensiv pe dezvoltarea infrastructurii ca să ajungem cu serviciile de infrastructură mai aproape de cetățeni, să nu fie diferența mare de oraș, să aibă apă la robinet în casă, să-și poate extinde o construcție pentru o baie, să aibă gazificare, ca să nu meargă după o butelie de gaz, să aibă drumuri, seara să nu aibă teamă că niște câini vagabonzi vor trece prin drum și nu este lumină, toate acestea ne-am străduit anume să le facem pentru ca oamenii să rămână la sate.

Vocea Basarabiei: Și care e populația pe care o aveți în sat?

Ala Guzun: Populația astăzi este de 3.300-3.400, casele care sunt bune, în care acum poți trăi se vând. Câteodată la primărie poate să vină un cetățean străin și să întrebe: „Dna primară, se vinde vreo casă mai bună”? De parcă informația este la primar… Și-mi dau seama bine că noi, administrația publică locală, mai trebuie să avem un panou undeva, unde toată informația aceasta să o poată primi și în format electronic cineva, pentru că avem toate condițiile de trai în localitate, în afară de unele drumuri, care sunt o problemă a localității, dar mergem pe criteriul extinderii gazificării, apă, canalizare, ș-apoi atunci și drumurile, ultimele…

Vocea Basarabiei: Ați spus puțin peste 3.000 de locuitori, dar câți sunt plecați?

Ala Guzun: Cifra concretă pentru cei plecați astăzi nu pot s-o spun, dar mulți se întorc, îs plecați pe o perioadă temporară pentru lucru după hotare și oricum vin înapoi acasă.

Vocea Basarabiei: Bine, dar aproximativ cunoașteți câți săteni s-ar fi stabilit cu traiul peste hotare?

Ala Guzun: Câți au trecut cu traiul peste hotare, o analiză mai profundă nu am făcut, dar să spunem așa, din ceea ce cunosc eu, dacă numeri casele, undeva 5%-7% precis au plecat tinerii. Și chiar recent, 3 zile în urmă, s-a apropiat de mine o doamnă și-mi spune: „Dna primară, să știți că am fost peste hotare, dar cu siguranță mă întorc și îmi doresc cariera mea să o fac în Republica Moldova, deoarece tare bine știu cine sunt eu acolo”.

Vocea Basarabiei: Dna primar, dar ați gustat și dvs. din pâinea străinătății?

Ala Guzun: Am gustat din pâinea străinătății și spun cu mândrie că m-am școlit acolo multe lucruri – de a fi om onest, de a fi om conștient, de a-i putea aprecia pe cei care muncesc și acolo cu siguranță că am fost apreciată. Și încă una am învățat de la ei – să fii om. În Republica Moldova, cu părere de rău, astăzi încă cetățenii nu te onorează după munca pe care o prestezi, chiar dacă faci sacrificii, nu te mai întreabă nimeni dacă ai mâncat astăzi, dar acolo cu siguranță te întreabă.

Vocea Basarabiei: Dar dvs. de ce a trebuit să mergeți peste hotare?

Ala Guzun: Am pornit o afacere în agricultură, eu sunt venită dintr-o afacere din sfera agriculturii și am nimerit într-un an secetos, mi-am dorit o activitate pe care s-o formez după propria mea dorință, să fiu eu antreprenor și să fiu eu director. Nu mi-a reușit din primul an, deoarece a dat o secetă și când am început să strâng cu combina orzul care a fost plantat din primul an de activitate, strângeam mai puțin decât trebuia să achit pentru combină. Și în 20 de zile am hotărât să-mi iau valiza și să plec pe 3 ani și jumătate în Italia, ani în care vreau să spun cu siguranță că am făcut bani, dar am lucrat 365 de zile pe an și acei italieni după atâția ani mă invită în ospeție. De atâta la mulți cetățeni vreau să le explic situația, nimic nu se face până când nu muncești și ca să avem încrederea să vom trăi mai bine trebuie efortul fiecărui cetățean din Republica Moldova, dar atâta timp cât sprijinul îl așteptăm de undeva, cineva să ni-l dea și nu suntem responsabili de ceea ce suntem noi, răspunsul pentru a îmbucura Republica Moldova este mai greu.

Vocea Basarabiei: Dar ce au însemnat 3 ani și 6 luni de ședere în Italia pentru dvs., de muncă în Italia?

Ala Guzun: Trei ani de ședere în Italia au însemnat bani investiți în agricultură, care mi-au ușurat activitatea și am putut să investesc, să vin cu o speranță mai mare pentru a dezvolta întreprinderea. Și după 3 ani și jumătate, când am ajuns la spital, mi-am dat seama că ar fi bine să mă duc într-un spital din Republica Moldova, unde am muncit și să trăiesc, să activez, să nu stau pe patul spitalului dintr-un stat străin, să nu contribui cu munca și efortul pe care le fac acolo, ci să revin în Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Unii spun despre cei care au ales calea pribegiei că au uitat de sentimentul patriotismului. Credeți că cineva se gândește la patriotism atunci când e pus în fața unei situații delicate, fie că merg acolo să câștig bani, să investesc în educația copiilor, poate să investesc banii și într-o afacere, nu se știe, acolo sau aici, acasă, să încerc să schimb viața în bine?

Ala Guzun: Poate nu toți din cei emigrați au patriotismul acesta, pentru că omul acceptă condițiile mai bune de viață, dar o parte din ei își dau bine seama că țara unde te-ai născut, patria, locul, baștina, copilăria îți aduc un zâmbet pe față la momentul când vezi că ceva reușești la baștina ta, în Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că ați stabilit o relație foarte bună cu cei din Italia și iată vă mai trece câteodată gândul că poate îmi mai iau o pauză de 3 ani și mă întorc acolo?

Ala Guzun: Sunt momente ale unui primar pe care acolo nu le descriu mulți primari, realitatea, pentru că pur și simplu cred că mai ușor îi înțelegi pe cetățeni decât cetățenii să înțeleagă nevoile și grijile pe care le are un primar. Doi ani de zile am avut ocazia în concediu să plec după hotare pe o lună de zile și pur și simplu întorcându-mă de acolo am venit cu altă forță de muncă, schimbând serviciul și plăcerea asta de a zice mulțumesc în partea europeană există mai mult, pot să-ți spună mulțumesc de 5 ori pe zi și să te întrebe dacă ai mâncat destul. Plus la asta, cred că lecția învățată acolo vii și încerci să o implementezi în Republica Moldova, poate nu cu atâta ușurință, dar să-i convingi pe o parte sau pe majoritatea din cetățeni ca să își dea rolul valorii ca cetățean implicat, nu ca cetățean cerșind numai de la cineva, de parcă cineva îi este dator.

Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați dvs. diferența aceasta de mentalitate, de atitudine de acolo și de aici, parcă am fi aceiași oameni?

Ala Guzun: Parcă învățăm în aceleași școli, cu aceiași dascăli, dar nu știu de ce-i așa. Asta-i viziunea mea și eu mi-o exprim ca viziune, oamenii au crescut cu o mai mare responsabilitate, nu au așteptat cineva să le dea.

Vocea Basarabiei: Acolo?

Ala Guzun: Acolo, da, dar prin sacrificii au făcut acești bani cu garanție, de exemplu, pentru bătrânețe. Am întâlnit bătrâni acolo, am avut parte, v-am spus, de 3 ani și jumătate, dar când mă duc pentru o lună, eu am o plăcere să discut cu mai mulți bătrâni anume pentru a vedea viziunea lor și ce gândesc ei despre Republica Moldova. Și la nimeni din bătrâni nu spun acolo că eu sunt azi în funcția de primar și am venit anume pentru bani, ca să câștig niște bani. În al doilea an am visat să mă duc la odihnă, în toată viața nu prea am mers la odihnă, dar în ultimul an am visat și am făcut bani în Italia, și m-am dus la odihnă pe o săptămână. Ei nu își închipuie, eu cred că dacă spuneam că îs primar, ei nu-și dădeau seama cum astăzi un primar poate să ajungă într-o țară să lucreze îngrijitor de o bătrână. Ei lucrurile acestea nu și le pot închipui, pentru că salariul acolo cu siguranță este mai mare pentru un primar, este o responsabilitate a primarului, dar nu-i în modalitatea noastră. Eu am văzut cum se petrec acolo măsurile culturale, dacă la noi se așteaptă totdeauna să le organizeze primarul și două zile să lucreze, acolo le dădeau o priză electrică și voluntarii le organizau.

Vocea Basarabiei: Ce așteptări aveți de la politicienii care guvernează Republica Moldova?

Ala Guzun: Știu că-s puțini care muncesc și mai mulți care așteaptă, asta o știu. Și mi-aș dori ca totuși să reușească guvernarea să aducă niște fonduri europene mai mari ca să îndestuleze prin diferite concursuri, spun cu toată sinceritatea…

Vocea Basarabiei: Proiecte?

Ala Guzun: Prin proiecte, ca noi, la nivel local, să îmbunătățim lucrurile pe care le așteaptă cetățenii, dar să mulțumim și pentru ceea ce a reușit astăzi guvernarea. Cu siguranță trebuie să mulțumesc și să spun aprecieri, pentru că au reușit și ne-au ajutat cu „Satul European” cu 10 milioane într-un an. Aceste fonduri au fost bani mari pentru Republica Moldova și cu siguranță astăzi multe localități își vor îmbunătăți situația. Să mulțumim pentru acei bani, 450 de mii, la acele proiecte pentru „Satul European Expres”, să mai mulțumim pentru că încearcă cu mult succes să aducă servicii la nivel cu mai multă transparență, pe care le văd eu, așa, și la serviciile de guvernare mai mult electronic, pentru care trebuie toți să mulțumim și să apreciem lucrul acesta. Și trebuie să mai spunem că pentru a îmbunătăți situația nu este nevoie numai guvernarea să lucreze, trebuie să lucreze fiecare om în parte, oricare membru al societății din Republica Moldova.