Iurie Țap: „Autoritățile publice locale au puterea de la cetățeni, de la alegătorii lor, nu sunt o derivată a administrației publice centrale sau a puterii politice”
Ce înseamnă autonomie locală, de ce autoritățile publice locale au nevoie de independență politică, administrativă și financiară, de ce femeile trebuie să fie active în campaniile electorale, aflăm răspunsul la acestea și alte întrebări de la Iurie Țap, fost primar și deputat. În calitatea sa de vicepreședinte al Parlamentului, Iurie Țap a contribuit la luarea deciziei privind instituirea Zilei Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală precum și la adoptarea altor inițiative legislative importante pentru APL.
Care este semnificația zilei de 1 februarie, când sărbătorim Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală?
Iurie Țap: Autonomia locală este un atribut al colectivităților locale, implicit al autorităților publice ale acestora. Evidențiez acest lucru pentru că noi avem o abordare mai îngustă asupra acestei probleme, poate astfel se explică și starea de lucruri actuală, deoarece cetățenii nu sunt implicați în autoadministrarea locală, așa cum prevede esența autonomiei locale.
Ce ar trebui să facem, cum ar trebui să fie?
Iurie Țap: Este important să se înțeleagă că colectivitățile locale descentralizate de către stat au fost create urmare a identificării intereselor specifice locale, diferite de cele naționale. Deci, rolul lor este de a administra independent de puterea centrală aceste interese specifice locale. Este important ca să înțelegem necesitatea organizării unor autorități publice locale cu adevărat independente politic, administrativ și financiar.
Independența politică este necesară din perspectiva faptului că aceste autorități au puterea de la cetățeni, de la alegătorii lor, nu sunt o derivată a administrației publice centrale sau a puterii politice. Din acest punct de vedere, autoritățile publice locale trebuie să fie independente de puterea politică centrală. Evidențiez acest lucru pentru că și în ultimul timp am auzit mai multe opinii potrivit cărora primarii ar fi bine să reprezinte partidul de guvernământ, ceea ce este total greșit. Aceste autorități locale trebuie să aibă independență politică deplină, pornind de la faptul că puterea lor rezultă de la alegători.
Independența administrativă trebuie asigurată deoarece este vorba despre interese specifice locale, cărora noi le spunem servicii publice de gospodărie comunală, adică utilitățile publice, cele legate de habitatul omului și cele aferente acestora: dezvoltarea locală, amenajarea teritoriului etc. Aceste competențe sunt ale autorităților publice locale. Statul elaborează politici iar implementarea lor ține de competența autorităților publice locale care trebuie să le realizeze în strânsă legătură cu cetățenii, cu alegătorii care, de fapt, sunt beneficiarii acestor servicii, dar sunt și sursa puterii autorităților publice locale.
Vorbind despre independența financiară, trebuie să recunoaștem că astăzi avem autorități care mai puțin se preocupă de interesele specifice locale, în mare măsură fiind o pârghie a administrației centrale sau a puterii politice. Acest lucru este total greșit pentru că astfel ele nu își onorează misiunea. În contextul Zilei Autonomiei Locale voi reitera ideea de a construi aceste colectivități teritoriale, respectiv autoritățile publice ale acestora, în corespundere cu postulatele doctrinare, dar și cu experiențele avansate. Trebuie să avem colectivități locale care au capacitate administrativă, care sunt puternice și care să fie independente politic, administrativ și financiar. Ele trebuie să difere de acele soviete sătești care erau un instrument de a controla totul până la nivelul cel mai de jos. Atunci era un președinte de soviet sătesc, secretar, contabil și un „zemliustroiteli”. Cinci-șase funcții avem și astăzi, deci nu se ține cont de misiunea colectivităților locale, autorităților publice ale acestora. Iată de ce, atât timp cât nu vom realiza acest deziderat, dezvoltarea locală sau aspectul satelor, comunelor, orașelor, municipiilor, dar și regiunilor va fi așa cum este. Iată de ce este foarte important ca puterea politică să înțeleagă acest lucru și să meargă real pe această cale.
Un alt aspect important este cel al democratizării societății deoarece descentralizarea puterii înseamnă, în primul rând, democratizarea societății, implicarea cetățenilor în a-și autoadministra treburile locale. În acest sens trebuie să conștientizăm această responsabilitate și să le-o transferăm pe deplin, pentru că descentralizarea puterii, crearea colectivităților teritoriale locale înseamnă, în primul rând, transferul de responsabilitate către aceștia. Atât timp cât cetățenii nu vor conștientiza care este responsabilitatea lor, noi nu vom putea asigura dezvoltarea pe plan local. Există experiența mondială, dar și cea europeană de care ar trebui să ținem cont. Eu vreau să cred că actuala putere politică care și-a asumat anumite angajamente în legătură cu obținerea statutului de țară candidată în procesul de aderare la UE, va merge pe această cale, va conceptualiza reforma profund și o va realiza așa ca să fie din perspectiva statului de drept, deoarece statul de drept cere o descentralizare veritabilă a puterii.
Care este importanța implicării cetățenilor în campaniile electorale la nivel local, să candideze și să contribuie la această schimbare?
Iurie Țap: Spuneam că sovietele sătești anterioare aveau patru-cinci –șase specialiști, așa cum au majoritatea primăriilor astăzi. Totodată și poate cel mai important lucru este că autoritățile publice locale nu sunt văzute ca parte integrantă a puterii executive, de rând cu Guvernul și administrația publică centrală. Din acest motiv ele trebuie să aibă capacitatea necesară și să fie motivate, inclusiv prin creșterea în carieră și, nu în ultimul rând, prin salarizarea acestora. Dimensiunea salarizării este o componentă foarte importantă a realizării reformei de descentralizare a puterii. Pentru a avea specialiști pregătiți, pentru a-i putea implica în activitatea primăriilor trebuie să-i motivăm. Iată de ce spuneam că trebuie să fie asigurată o independență administrativă, politică și financiară. Astăzi veniturile proprii ale autorităților publice locale rurale sunt, în mediu de 10-11%. Media europeană este de 50%. Veniturile proprii le-ar permite autorităților publice să asigure acele sporuri salariale care au fost declarate dar nu sunt asigurate. Rolul specialiștilor din APL este unul determinant pentru că fără a avea oameni bine pregătiți, oameni care să ofere servicii de calitate, noi nu vom putea realiza misiunea autorităților publice locale. Cât privește implicarea cetățenilor, spuneam că autonomia locală este a colectivităților, adică a cetățenilor și este foarte important ca cetățenii să înțeleagă acest lucru și să se implice, promovând pe cei mai buni, pe cei care înțeleg problema dată, care înțeleg ce înseamnă administrarea treburilor publice. Pentru a avea o independență politică deplină ar trebui să schimbăm modalitatea de organizare a alegerilor la nivel local, aici s-ar cere să avem alegeri în circumscripții, pentru a asigura reprezentarea directă și unde, de rând cu partidele politice, ar putea candida cetățenii în calitate de candidați independenți. În actuala formulă evident că partidele politice domină și la nivel local. Iată de ce astăzi avem această contrapunere. Astăzi țara este, spre regret, dezbinată pe diferite criterii, în primul rând pe cele politice, atitudinea față de identitate, față de problema războiului și multe altele. Cetățenii se vor implica iar guvernarea trebuie să aplice instrumentele respective pentru a-i cointeresa și pentru a-i face stăpâni adevărați deoarece, autonomia locală este o pregătire a cetățenilor pentru a guverna la nivel național, pentru a alege un Parlament responsabil și pentru a asigura controlul puterii, deoarece statul de drept, atât la nivel local, cât și la nivel central, poporul, alegătorii, trebuie să controleze puterea, să nu-i permită să facă derapajele pe care le mai avem în societate.
De asemenea, este foarte important să ținem cont și de problemele de gender. Femeile sunt tot mai implicate în domeniul sănătății, educației, dar în structurile puterii acestea adesea lipsesc. Trebuie să înțelegem că interesele femeilor pot fi promovate cel mai bine doar de către femei. Dacă avem o societate cu o repartizare de aproape 50 la 50, femeile trebuie să fie active și în acest sens, să-și manifeste inițiativa și responsabilitatea pe care o au, de rând cu bărbații, pentru a furniza și la nivel local politici, mai ales astăzi, când problema educației, atitudinea față de cei nevoiași, în general, problemele moralității sunt foarte importante. Cred că femeile ar juca aici un rol foarte important și acest lucru trebuie să-l conștientizăm cu toții, de la cetățenii de rând, până la politicul de la nivel statal.
