Bine ați venit la Eco-Village Văleni – un complex turistic care cuprinde o agro-pensiune, câteva căsuțe rustice, aflate încă în construcție, un restaurant și o curte tradițională țărănească. Toate astea sunt situate în unul din satele gazdă ale Rezervaţiei Biosferei „Prutul de Jos”, cu lacul Beleu și gârlele Prutului.
.jpg?auto=webp)
Silvia Știrbeț, a cărei familie a fondat această afacere, ne face turul complexului, aflat în plin proces de dezvoltare și extindere:
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
„Avem aceste patru căsuțe, două învelite cu stuf, două învelite cu oală. Vrem să le amenajăm pentru a demonstra mai multe meșteșuguri tradiționale: casa dulgherului, a pescarului, fiindcă legenda spune că primii vălenași sunt pescarii. Și următoarea casă va fi cea a ciobanului, sau a mocanului, cum se mai spune la noi. În spatele casei vrem să amenajăm o mini fermă cu oițe, miei, măgăruși, păsări, ca să familiarizăm copiii veniți din oraș cu tot ce înseamnă curte țărănească tradițională.”
„Și ultima casă, care va fi cea mai maiestuoasă, cu o moară în față, va fi casa morarului”, adaugă ea.
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
Economia locală este conectată de pescuit, creșterea animalelor și culturilor agricole. Pentru a agonisi pentru un trai decent, mulți locuitori din cei peste 3000 cât îi are satul oficial pleacă în străinătate, iar cei mai mulți în România, aflată la aprox. 20 de kilometri.
„Noi am locuit o perioadă în România, Galați și colindând țara vecină, văzând ce au făcut țăranii din satele românești cu casele lor, transformându-le în pensiuni și valorificând potențialul natural care îl au, am zis de ce nu putem noi face același lucru. Având aceste locuri frumoase, având rezervația lacul Beleu în apropiere, toate bazinele râului Prut, având oamenii aceștia primitori în Lunca Prutului, oameni calzi, oameni harnici, gata să-și deschidă casele pentru vizitatori, având patrimoniu cultural estimabil”, spune Silvia Știrbeț, membră a echipei Eco-Village. Familia sa este cea care a inițiat proiectul de eco-turism, pentru ca ulterior să creeze câteva locuri de muncă.
.jpg?auto=webp)
Cu normă deplină și peste program, este implicată toată familia: „Nicu și Mihaela sunt administratorii, cei cu ideile, cei cu proiectele, noi suntem în spatele frontului. Eu sunt cu partea de restaurant, masă, cazare. Soțul meu, fiind tehnolog de vinuri, face un vin foarte gustos și așa ne completăm unul pe altul.”
A decis să își extindă casa părintească și au cumpărat și casa vecinilor. Asta se întâmpla în anul 2008. Așa au valorificat mai toți banii agonisiți, s-au împrumutat de la bănci. Apoi, au câștigat și câteva concursuri de finanțare lansate de partenerii de dezvoltare.
Astfel, casa vecinilor s-a transformat în cază-muzeu – „Casa Dorului” – amenajată în stil tradițional, cu cele trei camere ale țăranului: tinda, casa mare și casa de locuit. Au adunat acolo toată zestrea mătușilor, bunicilor, străbunicilor, a gospodinelor din sat care au dorit să doneze lucruri.
Au amenajat curtea, pentru manifestații culturale, pentru servirea mesei.
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
Cu sprijinul Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD, sunt în proces de construcție cele patru „căsuțe ale meșteșugurilor”. Pe Casa Pescarului urmează a fi instalată o baterie fotovoltaică, pentru a asigura independenţa energetică a complexului eco-touristic, exclusiv prin energie regenerabilă.
În 2019, tot cu sprijinul PNUD-GEF, au construit două turnuri pentru observarea păsărilor în rezervația biosferei „Lunca Prutului de Jos”. Un turn este construit în partea Sloboziei Mari, satul vecin, iar al doilea turn este în partea Văleniului.
Au mai fost amenajate două foișoare rustice, primul la intrarea pe traseul turistic Drumul lui Petru Rareș, lângă fântână și al doilea foișor la podul de lemn, se mai spune și la salcia lui Petru Rareș.
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
Toate acestea vor încânta privirile celor 5000 vizitatori, turişti naţionali şi internaţionali, care se perindă anual în Lunca Prutului. Din 2013, Eco-Village Văleni deservește turiști din Moldova și din străinătate. O nișă care s-a potrivit ca o mănușă au fost persoanele care călătoreau pe Dunăre, datorită proximității de portul Giurgiulești. Lunar, primeau câte 100-200 de turiști:
„De la deschiderea complexului și până a începe pandemia, noi am primit turiști de pe navele de croazieră, suntem într-o colaborare cu agențiile de turism din Chișinău și București, aducem turiștii în această curte, unde la facem cunoscută viața moldovenilor cu bucatele noastre tradiționale, cu obiceiurile noastre, dramatizarea folclorului.”
.jpg?auto=webp)
„Prima dată când am auzit că se face aici o pensiune, toți ne dădeam cu părerea, ne gândeam și noi ce fel de pensiune, cine să vină. Dar să știți că mai ales anul acesta cu pandemia, s-a văzut că moldovenii vor să-și cunoască locurile, să descopere frumosul de la noi din țară. Ne vizitează turiști din diferite zone și rămân plăcut surprinși și mulțumiți de ceea ce văd la noi”, spune Svetlana Vodă, locuitoare a satului Văleni.
Acum, Svetlana vrea să deschidă și ea o agro-pensiune, și a obținut finanțare de la proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, finanțat de Guvernul Elveției.
.jpg?auto=webp)
În 2020, odată cu criza pandemică, profilul turiștilor care le-au călcat pragul s-a schimbat, venind tot mai mulți moldoveni. În lunile de vară au lucrat la capacitatea maximă.
„A fost o avalanșă de turiști în Lunca Prutului de Jos. Am ajuns să zicem că a avut și pandemia părțile ei bune și are, deoarece m-am bucurat mult că tineretul a fost dornic să-și cunoască plaiul natal. Veneau grupuri de tineri vrând să meargă în rezervație, vrând să meargă la lacul Beleu, să cunoască flora și fauna, să facă plimbări pe lac și gârlele aferente”, relatează Silvia Știrbeț.
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
Silvia Știrbeț de la Eco-Village Văleni este de părere că pentru a face față unui asemenea val de interes pentru eco-turism, e nevoie de mai multă pregătire și resurse: „Nu suntem încă pregătiți pentru a primi toți vizitatorii, mă refer la noi ca afacere și la ceilalți antreprenori din Lunca Prutului și rezervația biosferică.”
„Văleni – sat de vacanță” este brandul spre care tinde comunitatea, aceasta fiind motorul său de dezvoltare economică locală și avantajul său competitiv.
Până la următorul sezon turistic din 2021, satul Văleni va fi ajutat de proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, finanțat de Guvernul Elveției, să facă o tranziție de la grupuri sporadice de turiști la un flux în creștere de turiști individuali și de grup.
Astfel, va fi creat un Centru de informare turistică în incinta muzeului local de istorie și etnografie. Va fi amenajat „kilometrul zero” al traseului turistic, cu o alee pietonală de la traseul către râul Prut. Va fi construit un foișor de belvedere, iar târgul de artizanat se va bucura de o parcare ca la carte.
.jpg?auto=webp)
.jpg?auto=webp)
Totodată, patru familii, inclusiv cea a Svetlanei Vodă, vor fi sprijine pentru a deschide agro-pensiuni (case rurale).
Cu o suprafață totală de peste 14,7 mii de hectare, rezervația cuprinde nouă localități din raionul Cahul, inclusiv 824 de hectare de pădure. Aici viețuiesc nu mai puțin de 200 de specii de păsări, 40 de specii de mamifere și cresc peste 300 de tipuri de plante, multe dintre acestea fiind incluse în Cartea Roșie a Moldovei.
Lunca Prutului este poarta de intrare în Rezervația Deltei Dunării, fiind la intersecția a trei coridoare majore de migrație a păsărilor.
Rezervaţia Biosferei „Prutul de Jos” a fost inclusă în rețeaua mondială a UNESCO în anul 2018.
În ultima perioadă, în Lacul Beleu s-au acumulat cantități impunătoare de sedimente. Aceasta a dus la micşorarea suprafeţei apei, generând un dezechilibru ecologic nefavorabil pentru apă și statutul de arie protejată (inclusiv pentru speciile aflate sub protecţie internațională) și care, de asemenea, a dus la apariţia speciilor de plante și animale invazive nedorite.
