Reforma APL riscă să fie compromisă definitiv dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru fortificarea bazei bugetar-fiscale a primăriilor! Este declarația făcută de membrii CALM, în cadrul unei ședințe organizată de Comisia parlamentară pentru Administrație Publică. Aceștia îndeamnă autoritățile centrale să renunțe la tonul declarativ și să întreprindă acțiuni concrete pentru redresarea situației, care scapă deja de sub control. Și asta, deoarece structurile abilitate sunt în mare întârziere în ceea ce privește adoptarea unor decizii importante, solicitate ani în șir de APL.
Membrii Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) au avertizat despre riscul blocării iminente a reformei finanțelor publice locale, în situația în care nu se vor lua măsuri urgente și prompte. Directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a menționat că, Strategia descentralizării și Planul sau de acțiuni, expiră în anul 2015, iar cea mai mare parte a acțiunilor prevăzut rămân neimplementate. Totodată, se constată o lipsă totală a voinței și interesului din partea guvernării de a avansa pe domeniul descentralizării administrative și consolidării autonomiei locale. În acest sens, lipsește un dialog instituțional și corespunzător între guvernarea centrală și cea locală, iar în rezultat, se atestă tot mai multe cazuri de adoptare a unor acte neconstituționale și contrare legislației din domeniul APL, propunerile autorităților locale fiind desconsiderate și ignorate. Totodată, în pofida promisiunilor și contrar legii, reprezentanții APL nu se regăsesc în componența unor structuri nou create care monitorizează mersul reformei APL: ” Un exemplu în acest sens reprezintă decizia recentă a Guvernului, în baza căreia a fost creat un Consiliu privind reforma administrației publice și descentralizării, unde, spre marea noastră mirare, nu se regăsește niciun reprezentant al administrației publice locale, nu există reprezentați ai societății civile, de parcă acest proces nu-i vizează pe ei! De asemenea, mai mult, multe dintre propunerile noastre concrete de îmbunătățire a cadrului bugetar-fiscal sunt ignorate sau o decizie în cazul acestora este tergiversată. Suntem mirați, că deși după implementarea noului sistem de finanțe locale au trecut aproape 2 ani, la nivelul instituțiilor responsabile NU există elaborate măsuri concrete care ar permite implementarea etapei a doua a reformei finanțelor locale și consolidarea bazei fiscale. Parcurgem un moment în care orice întârziere sau amânare a unor măsuri concrete pentru anul 2017…poate compromite toate eforturile pozitive care s-au depus până acum în ceea ce privește autonomia financiară locală.”
În replică, reprezentanții Ministerului Finanțelor, au menționat că propunerile CALM sunt încă analizate și discutate în cadrul Ministerului de Finanțe; că se elaborează un concept care va fi propus spre discuții cu toți membrii Grupului special și cei ai Grupului coordonator responsabil de elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, de elaborarea politicii fiscale și în cadrul căruia sunt și reprezentanți ai autorităților publice locale, sunt reprezentanți ai business-ului, sunt reprezentanții sau partenerii sociali patronat – sindicat.
În cadrul ședinței, primarii au solicitat din partea instituțiilor de resort să nu tărăgăneze procesul de reforme și să treacă la acțiuni concrete, deoarece sunt la limita răbdării și posibilităților de a face față multiplelor sarcini impuse prin acte adoptate de Parlament și Guvern, fără acoperire financiară. Printre acțiuni prioritare, primarii cer deblocarea procesului de evaluare a tuturor imobilelor din localitățile rurale și o dată la trei ani, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Edilii au menționat că fără atingerea acestui obiectiv, fără stabilirea unui preţ real şi colectarea corectă a impozitelor, bugetele locale vor ajunge la sapă de lemn. Primarii bat alarma și spun că valoarea cadastrală a imobilelor a fost stabilită acum 10 ani, iar din această cauză bugetele locale ratează, anual, zeci de mii de lei.
Nicolae Tudoreanu, primarul satului Feștelița, a concretizat: ”Implementarea noului sistem de finanțare a administrației publice locale n-ar fi avut efecte negative dacă rămâneam pe normative de cheltuieli. Astfel, apar mai multe neconcordanțe cu principiul autonomiei locale în executarea veniturilor proprii, în încasarea și calcularea lor. Primăria pe care o administrez are foarte puține venituri proprii, acestea provenind în special din colectarea de impozite și taxe pe bunurile imobiliare. În aceste condiții, constat că anul 2015 ne impune niște facilități pe care trebuie să le acordăm și care au avut drept consecință diminuarea veniturilor proprii cu 70 de mii de lei. Mă refer la scutirile pentru terenurile de pe lângă casă (aplicate în cazul a 320 de persoane, care cumulează aproximativ 12 mii de lei), impozite si taxe diminuate pentru anumite categorii de persoane, reduceri de 15 la sută a taxelor pentru plata anticipată ș.a. Apreciez că dacă veniturile din taxe și impozite au fost declarate venituri proprii pentru administrațiile locale, iar politicile fiscale țin în exclusivitate de competența autorității publice centrale, cred că aceste sume în minus la veniturile proprii ale primăriilor, care provin din facilitățile programului fiscal adoptat de guvern, trebuie contabilizate și achitate către primarii în anul următor, la fel cum se procedează în cazul transferului cu destinație generală. Impozitul mediu pe casă în comunitatea pe care o conduc este de 10 lei, în plus încasările medii pentru cele 370 de ha de terenuri de lângă casă, plus grădini 0,56 lei/ar. Este destul de rușinos, atunci când 1 kg de brânză ajunge la 100 de lei să se plătească atât de puțin pentru un ar de teren. Consider că la acest capitol rezervele sunt destul de mari. Veniturile proprii colectate în anul 2015 pană în momentul actual au fost cu 5% mai mari decât s-a prevăzut. Acest indicator arată că capacitatea de plată a oamenilor este în creștere și nu trebuie să mizăm pe niște politici sociale prea exagerate și să consideram că oamenii n-au cu ce plăti. Atât timp cât avem nevoie de servicii publice în localitate oamenii trebuie să se înțeleagă că pentru ele se plătește și nu cred că va fi o problemă din partea oamenilor dacă autoritatea locala va arăta că dezvoltă și consolidează serviciile publice locale!”
În anul 2006, până la evaluare în buget la articolul respectiv erau acumulate 80-90 de mii de lei, după evaluare – 600 de mii de lei. Astăzi acumulăm peste 600 de mii de lei, dar încă nu s-a făcut această reevaluare, a adăugat primarul oraşului Străşeni, Valentina Casian.
O altă problemă invocată de primari este nivelul cheltuielilor pentru întreţinerea copiilor la grădiniţe. Coeficientul respectiv trebuie să aibă rezerve pentru bugetul anului următor ca să nu ajungem că nu avem cu ce plăti salarii sau să oprim lumina!, a spus primarul oraşului Hânceşti, Alexandru Botnari.
Nici la Bălți situația nu este mai bună. ” Din defalcările din impozitul pe venit pe persoanele fizice de la 80 de procente am ajuns la 45%, am pierdut 77 de milioane de lei. La persoanele juridice de la 50 % la 0 – am pierdut 55 de milioane lei. În al doilea rând, pentru echilibrarea bugetului municipiului Bâlți pe 2015 din fondul de compensare au fost alocate 14, 6 milioane, pentru 2016 – circa 20 de milioane lei. Mai departe , din structura alocațiilor, inclusiv transferurile cu destinație specială sunt excluse cheltuielile de funcționare a instituțiilor care asigură activitatea instituțiilor din sfera educației – școlile sportive, unitățile extrașcolare, serviciul de asistență psiho-pedagogică ș.a.”, a menționat reprezentantul primăriei municipiului Bălți.
O altă propunere lansată de primari ține de stabilirea unei noi metodologii de colectare a impozitului pe venit. Edilii consideră că acest capitol este unul extrem de centralizat și, deocamdată, un instrument ineficient pentru consolidarea bugetelor locale. Veniturile de la persoanele fizice trebuie să fie colectat la locul de domiciliu a persoanelor fizice şi argumentul principal este că persoanele locuiesc acolo, în localităţile unde domiciliază şi respectiv ei beneficiază de servicii, a concretizat directorul executiv CALM, Viorel Furdui.
Primarii au mai cerut ca o parte din banii colectaţi din taxa de drum să rămână în bugetele localităţilor, pentru dezvoltarea infrastructurii. În plus, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a solicitat formarea unui grup de lucru, care să examineze în regim de urgență propunerile şi solicitările aleşilor locali. Ministerul Finanţelor a anunţat că este gata să le examineze, dar nu a indicat și termenele în care va fi realizat acest lucru.
