Implementarea strategiei de descentralizare a politicii bugetar fiscale, dar şi alte proiecte importante ce țin de administrația publică locală au fost subiectul emisiunii Loc de dialog de la Radio Moldova. Invitații în studio au fost Iurie Ţap, deputat, membru al Comisiei Parlamentare Administrare Publică, Alexandru Osadci, coordonator de proiecte în cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Rusu, jurist CALM, Rodica Rusu, primarul satului Teliţa, raionul Anenii-Noi și Nicole Tudoreanu, primarul satului Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă.
Iurie Ţap a amintit că potrivit prevederilor Legii 68, prin care a fost aprobată strategia de descentralizare, iar până la finele anului 2015 acest plan de acţiuni urma să fie realizat pe deplin. Din 2016, APL urma să aibă resurse financiare, proprietate şi să poată face faţă tuturor provocărilor. „Noi, în colaborare cu CALM şi Ministerul Finanţelor ajunsesem la un consens şi, începând cu 2016, urmau să fie aplicate anumite măsuri ce prevedeau consolidarea veniturile proprii. În parte era vorba de impozitul pe proprietate. Cu regret, nu a fost să fie. Anul 2015 a fost unul cu turbulenţe în politica statului, iar guvernul a fost demis. Guvernarea care a venit în 2016 a revăzut aceste prevederi şi nu s-a realizat nimic. În 2017 s-a făcut un pas, aprobându-se descentralizarea Fondul Rutier, însă nu au fost create instrumentele juridice pentru delimitarea proprietăţii. Astăzi, reforma de descentralizare riscă să eșueze, proprietatea nu a fost delimitată, aşa cum este scris în strategia de reformă a APL, pe care Guvernul a aprobat-o în iulie, anul trecut”.
Alexandru Osadci consideră că s-au făcut nişte realizări destul de bune, inclusiv la capitolul descentralizării, dar şi în ceea ce priveşte dialogul cu APC. În acest sens, coordonatorul de proiecte în cadrul CALM a amintit că a fost aprobată Legea ce prevede accesul APL la Curtea Constituţională, competenţa ce ţine de schimbarea destinaţiei terenurilor a trecut de la autoritățile centrale la cele locale, s-a ajuns la un numitor comun în ce priveşte evaluarea imobilelor, această atribuție trecând și în competenţa APL. „Este importantă această prevedere deoarece preţul de piaţă al imobilelor constituie baza impozitelor pe imobil. Din cauza că nu se fac evaluări, impozitul pe acest venit este foarte mic, sperăm că această prevedere va crea oportunităţi semnificative pentru APL”. Totodată, a fost aprobată noua modalitate de partajare a Fondului Rutier, taxa rutieră trecând în totalitate la APL, această realizare aducându-le venituri adiţionale în bugetele locale. Aceste lucruri au fost înfăptuite în anul 2016. „Cu regret, în 2017 constatăm o încetinire a procesului de descentralizare”, a menționat expertul CALM.
Juristul CALM Viorel Rusu este de părere că această reformă se face sporadic, deoarece pentru a avea o legislaţie perfectă, pe lângă consolidarea bazei fiscale, trebuie să facem regulă şi în descentralizarea funcţiilor şi atribuţiilor. „Trebuie să știm ce rămâne a fi de interes naţional, ce rămâne de interes general-statal, ce trebuie de dat APL, așa încât serviciul să fie cât mai aproape de cetăţean. Cu regret, analiza respectivă nu a fost făcută, partea cea mai importantă rămâne încă a fi soluţionată, iar timp până în 2018 a rămas foarte puțin”.
Rodica Rusu, primar de Teliţa, Anenii Noi a constatat că în RM nu se doreşte descentralizare, nici dezvoltare locală. „Chiar dacă Constituţia RM stipulează că dezvoltarea locală se bazează pe autonomie şi autogestiune, regulamentele elementare de activitate ale Cancelariei de Stat prevăd că orice dispoziţie, orice decizie, trebuie să fie avizată de către specialiştii lor”. Rodică Rusu a declarat că mulți colegi primari nu au reuşit să absoarbă banii din Fondul Rutier, deoarece reprezentanți ai Cancelariei de Sat au avut unele suspiciuni legate de desfășurarea unor licitații, iar acum se încearcă desfășurarea repetată a acestora, deși e puțin probabil să se reușească valorificarea aceștor bani până la finele anului. „De nenumărate ori ne-am întrunit în cadrul CALM, am avut încercări de a discuta şi pe platforma parlamentară ca să argumentăm că cei de la nivel local au competenţe, dar şi mandatul populaţiei care le permite, conform Constituţiei, dar şi Legii 436 să-şi decidă soarta de dezvoltare”.
Iurie Ţap a atras atenția asupra faptului că APL li s-au stabilit doar competenţele, nu însă şi resursele financiare pentru a onora aceste competenţe. „Circa 40% din banii din Fondul rutier nu vor fi valorificaţi. Aceste resurse se vor reîntoarce la stat şi vor fi utilizate la discreţia Guvernului. Dacă modificările din politica fiscală pentru 2016 ar fi fost aşa cum noi le-am propus în 2015, atunci sumele rămase nevalorificate ar fi putut fi transferate pentru anul viitor, sau după caz, utilizate pentru alt proiect în anul care se scurge”. Deputatul a menționat că veniturile proprii ale satelor și comunelor sunt la nivel de 11%, iar cheltuielile administrative constituie 12,6%. „Cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Cu ce resurse să acopere primarul și consiliul local necesitățile cetățenilor?” Iurie Țap a declarat că s-a încercat organizarea, pe parcursul lunii octombrie, a unor dezbateri publice privind implementarea strategiei de descentralizare. „Trei ședințe nu au avut loc, la altele subiectul s-a amânat și ne-am pomenit că politica bugetar-fiscală deja a fost adoptată”.
La capitolul dezvoltare, alesul poporului a specificat faptul că doar 6% din venituri se atribuie investițiilor în sate și orașe, iar acești bani sunt destinați, în mare parte, pentru apă și canalizare. În aceste condiții, nici deputatului nu-i este clar cum am putea obține dezvoltarea localităților.
Potrivit lui Alexandru Morcov, în societatea care este dezbinată, în țara măcinată de atâtea probleme, orice rezultat la elaborarea politicilor, în procesul legislativ, este foarte important. „CALM nu își pierde speranța și continuă lupta pentru a obține beneficii în activitatea APL și dezvoltarea localităților”.
Nicolae Tudoreanu, primarul satului Feștelița, Ștefan-Vodă a declarat: „Cu regret, cei care ar trebui să realizeze procesul de descentralizare, probabil nu au înțeles, în detalii, care ar fi câștigurile din urma implementării acestor strategii. Asumându-și planul de acțiuni al strategiei de descentralizare, având expertize internaționale testate în multe state care au realizat în timp descentralizarea financiară, au fost trasate niște direcții. Noi nu descoperim nimic nou, doar trebuie să întreprindem aceste acțiuni. Relația directă a cetățeanului este cu APL, nu cu APC, din aceste motive, la APL ar trebui să vină atât banul , cât și competența”.
Vorbind despre veniturile proprii, adică impozitul pe proprietate și taxele locale, Tudoreanu a spus că deși, aparent avem o autonomie locală, în realitate lucrurile nu sunt chiar așa. „Dacă ne referim la taxele locale, avem o listă foarte mare, la titlul 7 al Codului Fiscal. În realitate, taxe aplicabile, în special în cazul localităților rurale ar fi doar trei. Multe dintre primării nu aplică taxa pentru salubrizare și rămân cu doar două taxe locale: cea pentru amenajarea teritoriului și cea pentru amplasarea unităților comerciale. Impozitele pe proprietate sunt în descreștere deoarece avem un Cod Fiscal învechit, cotele sunt decise la nivel central, facilitățile asupra acestor impozite cresc de la an la an, iar cheltuielile pentru administrare sunt mai mari decât încasările pe care le facem cu eforturile noastre. Cei care sunt responsabili de implementarea politicilor bugetar-fiscale ar trebui să intre în esența planului de acțiuni privind strategia de descentralizare și de urgență să întreprindă acțiunile necesare pentru revitalizarea și revizuirea Codului Fiscal, titlul 6 și titlul 7, pentru a acorda mai multă autonomie APL, dar și posibilitatea de a colecta impozite pentru că rezerve sunt, capacitatea fiscală a oamenilor a crescut”, a declarat primarul de Feștelița.
Viorel Rusu, jurist în cadrul CALM a amintit că Foaia de parcurs semnată de către Republica Moldova și Consiliul Europei a fost elaborată conform recomandărilor anterioare. „Cu regret, la multe capitole sunt mari restanțe, cum ar fi necesitatea consolidării bazelor de venit a bugetelor locale, controlul excesiv asupra APL, dar și necesitatea consolidării cadrului legal. Multe dintre aceste măsuri trebuiau deja să fie realizate, termenii de implementare au fost depășiți și nu s-a întreprins practic nimic. Încercări, propuneri și discuții au fost, dar rezultate la capitolul consolidării autonomiei locale nu avem”, a constatat Viorel Rusu.
