Reforma administrației locale între interesul politic și bunăstarea cetățeanului

Guvernarea este obligată să cunoască viziunea primarilor cu privire la viitorul comunităților. Descentralizarea este calea spre modernizare. E nevoie urgent de reforma administrației publice care trebuie să pornească de la lichidarea consiliilor raionale, iar milioanele de lei, care sunt cheltuite în prezent pentru întreţinerea funcţionarilor, să fie direcţionate pentru dezvoltarea localităților, este convingerea primarului orașului Leova Alexandru Bujorean.

Europa Liberă: Vorbim despre primenirea localităților, nevoia reformelor și suprapunerea acestor multiple crize: criza energetică, criza sanitară, criza socială, criza economică și continuăm șirul acestor crize. Răbdarea cetățeanului e la limită?

Alexandru Bujorean: „Evident că este la limită, doar că cetățeanul trebuie să fie informat care este motivul acestor crize și dacă ele vin doar la nivel național, în Republica Moldova sau au un context regional. Evident că statul trebuie să vină cu măsuri compensatorii, cu susținere și cu suport, pe de o parte, pe de altă parte trebuie să gândească sisteme cum să soluționeze aceste probleme, inclusiv cele care țin de piața energetică, de prețul la carburanți, să demonopolizeze aceste piețe, să lupte cu schemele și să-i înlăture pe cei care încă stau la butoane și vedem că au trecut ani de când nu mai sunt și forțele oligarhice prezente fizic în Republica Moldova, dar schemele acestora bântuie încă și sărăcesc poporul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Să vorbim despre reforme și cum înțelegeți Dvs. implementarea acestor reforme, costul lor și, mai ales, voința politică.

Alexandru Bujorean: „Trebuie să mergem, întâi și întâi de toate, în pas cu provocările timpului și cu noile tehnologii. În Republica Moldova există suficiente posibilități, inclusiv de accesare a fondurilor atât locale, cât și externe. Primăria Leova, de exemplu, a accesat recent un proiect finanțat de Programul Națiunilor Unite, vom instala un sistem fotovoltaic pe acoperișul Casei de cultură din orașul Leova și în paralel vom alimenta încă două instituții publice aflate în imediata apropiere,

astfel minimizând sau reducând practic la zero cheltuielile pentru energia electrică. Cred că în acest sens guvernarea trebuie să vină cu un program național care, pe de o parte, să compenseze o parte din aceste investiții pentru instituțiile publice, pe de altă parte, să asigure populației accesul la aceste tehnologii, pentru că sunt încă destul de costisitoare și ca să fie impact trebuie să fie susținut fiecare locuitor al acestei țări. Reformele administrative sau administrativ-teritoriale, așa cum ar suna, trebuie văzute, întâi și întâi de toate, prin prisma unei reforme a administrației publice per general, nu doar ca și comasare sau lichidare a anumitor localități. Dacă bugetele locale ar fi întărite, inclusiv din surse precum impozitul pe venit al persoanelor juridice, o parte din TVA și alte surse, capacitatea financiară a unor localități ar fi atât de suficientă, încât nu ar fi nevoie ca ele cumva să fie lichidate sau comasate cu alte localități. Și satele Moldovei, acele despre care vorbim că sunt depopulate, ar învia și acest lucru s-ar resimți într-o perioadă relativ scurtă.”

Europa Liberă: În ultimii mai mult de 10 ani se discută despre nevoia promovării unei reforme a administrației publice. De ce atât de greu se urnește carul din loc?

Alexandru Bujorean: „Este vorba de mare și mare curaj, de voință politică și, paralel cu asta, de riscuri politice, pentru că noi știm din trecutul nu atât de îndepărtat și din practica nu atât de pozitivă a politicii moldovenești, că fiecare partid care ajunge la guvernare se pomenește peste noapte cu zeci și zeci de mii de membri și toți acești membri vin în mare parte, ca să fim sinceri, nu pentru că cred în acel partid, dar există și oameni care vin să profite de statutul partidului și de funcțiile pe care le poate oferi. Iată, lichidarea unor astfel de funcții, și aici vorbim despre consiliile raionale, întâi și întâi de toate, ar duce la întărirea capacităților financiare ale primăriilor, doar că pentru a veni în primărie trebuie să treci printr-un proces competitiv, în care fie ești mandatat de cetățean, fie nu. Ca să ajungi un funcționar în Consiliul raional este suficientă o numire politică.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. să fie făcut acest pas, când e vorba despre lichidarea consiliilor raionale?

Alexandru Bujorean: „Nu știu dacă ar trebui să numim acest proces „lichidare”, ele pot fi reorganizate, pot fi limitate în…”

Europa Liberă: Cum vedeți, iată, etapa aceasta de reformare?

Alexandru Bujorean: „Spre exemplu, haideți să luăm domeniul asistenței sociale. Noi interacționăm cu colegii direct și în suport avem colegii asistenți sociali, care cunosc fiecare caz în parte și pe care îl examinăm ca să-l soluționăm cât mai productiv. Direcția asistență socială, fiind în subordinea Consiliului raional, de fapt, conlucrează cu acea instituție, logic ar fi fost să conlucreze în mare parte cu acele instituții care contactează direct cu cetățeanul, în cazul dat cu primăriile. Această conlucrare este, dar ea trebuie să fie și la nivel instituțional. Același lucru îl putem spune și despre sistemul educațional. Este foarte bine că instituțiile, școlile, liceele, gimnaziile din Republica Moldova au ajuns să fie instituții persoane juridice, cu conturi autonome, cu resurse proprii, dar s-a pierdut cumva o conlucrare și o subordonare între primărie și aceste instituții. Primăriile au rămas proprietarii acestor imobile, atunci când este vorba de accesarea anumitor proiecte sau asigurarea anumitor cofinanțări, primăriile iarăși se implică, dar ar trebui această conlucrare să fie și instituționalizată.”

Europa Liberă: Poliția comunitară?

Alexandru Bujorean: „Poliția comunitară este o cerință veche a aleșilor locali și noi am relansat acest apel împreună cu dl director al Congresului Autorităților Locale, Viorel Furdui, atunci când a fost examinată strategia Ministerului Afacerilor Interne pentru următorii cinci ani. Am fost la consultările publice, am venit din nou cu acest apel, spre regret, senzația noastră a fost că noi ne dorim, nu știu, o pază locală sau un privilegiu anumit. Noi, de fapt, vorbim despre funcționalitatea cumva a instituției polițistului de sector, care astăzi trebuie să răspundă de 3.500 de locuitori, iar în practică asta de obicei sunt și trei, și patru localități și el nu mai are când, sărmanul, să vină să conlucreze cu primăria la capitolul contravenții nesemnificative sau de alt gen.”

Europa Liberă: Și dacă se reformează această structură numită Consiliu raional, raionul, în general, și se ajunge la consensul că trebuie să fie o regionalizare, iată, atunci se descentralizează totul? Ce așteptați Dvs. ulterior să se întâmple?

Alexandru Bujorean: „Frica mare a colegilor din domeniul public, și vorbesc de colegi care au o anumită experiență și au activat și în alte perioade, inclusiv atunci când a fost promovată reforma județeană în Republica Moldova, este că cumva descentralizarea să nu se transforme într-un proces de centralizare, doar că la nivel regional, atunci când în centrele județene pleca totul – de la draperii până la inventarul și mobilierul din primării. Iată acea experiență neplăcută nu trebuie repetată. În rest, noi suntem un stat cu 898 de primării, unii colegi au capacități financiare inclusiv prin prisma numărului populației și instituției pe care o administrează, alți colegi au nevoie de suport și acest suport ar putea să vină fără lichidarea acelor localități, dacă bugetele pe care astăzi le administrează consiliile raionale ar merge direct către primării.”

Europa Liberă: Bine, dar am auzit și voci din rândul primarilor care nu sunt de acord că banii trebuie să se repartizeze în funcție de numărul locuitorilor?

Alexandru Bujorean: „Știu opiniile colegilor. Vreau să vă spun că au dreptate, pe de o parte, și cei care spun că trebuie să fie repartizați per capita, și cei care spun că trebuie să fie pus accentul pe competitivitate, pentru că avantajul atunci când este repartizat pe cap de locuitor este că nu trebuie să faci nimic și să aștepți să-ți vină banii. Atunci dispare competitivitatea și, cred eu, în timp va scădea și calitatea aleșilor noștri locali. Nimeni nu exclude posibilitatea de a accesa fonduri suplimentare atunci când ai nevoie și atunci când localitatea are capacitatea să le absoarbă și ai specialiști cu care să aplici la aceste proiecte. Iată aici pot veni primarii care au capacitate și de a scrie un proiect, și de a-l înainta, și de a-l promova.”

Europa Liberă: Să revenim și la alte aspecte care ziceți Dvs. că vă țin mâinile legate. Această autonomie financiară, această descentralizare despre care ați vorbit ceva mai devreme, credeți că există o frică în rândul celor care guvernează ca nu cumva să vă dea mai multă independență aici în teritoriu?

Alexandru Bujorean: „Pot să spun cu certitudine că a fost această frică și n-a fost curaj politic până în prezent din ceea ce am văzut în acțiunile guvernărilor care s-au perpetuat. Evident că fiecare partid încearcă să-și promoveze colegii la nivel local, inclusiv prin menținerea anumitor pârghii. Vreau să cred că nu mai este această frică și nu este o rea-voință în acțiunile actualei guvernări și doar faptul că problemele de pe piața energetică, scumpirile în lanț care s-au abătut peste această guvernare și, trebuie să recunoaștem, s-ar fi abătut peste oricare alta, indiferent de coloratură, nu le-ar permite astăzi să pună accentul pe această reformă, ceea ce cred eu că este greșit, pentru că dacă s-ar da mai multă autonomie administrațiilor publice locale, inclusiv financiară, atunci nivelul de satisfacție, dacă pot să spun așa, al populației de la calitatea serviciilor publice ar fi altfel și atunci impactul nemulțumirilor ar fi diminuat, nu totalmente, evident, dar semnificativ. Primarii trebuie priviți ca parteneri ai guvernării și pentru asta, inclusiv reieșind și din nivelul de susținere populară pe care o au, ei trebuie susținuți.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cum vedeți aducerea serviciilor de bună calitate, serviciilor publice mai aproape de cetățean?

Alexandru Bujorean: „Noi trăim într-o perioadă în care mobilitatea este extrem de mare, inclusiv pe partea electronică, online, digitalizarea serviciilor, iată, aici ar trebui să fie pus un accent. Sincer vă spun, mie mi-i milă când văd un vârstnic care vine la primărie să ia un certificat ca să-l ducă într-o altă instituție a primăriei, ca să obțină un alt certificat dintr-o altă instituție a primăriei. Și aici la fel suntem cu mâinile legate, pentru că noi putem veni cu o soluție, dar ea va fi locală, și nu cred că va fi întru totul încadrată în cadrul legal. Sistemic trebuie să fie adoptate niște reforme inclusiv pe acest domeniu.”

Europa Liberă: Și dați o șansă acestui an, 2022, ca să înceapă această reformă despre care ziceți că e necesară?

Alexandru Bujorean: „Eu sper foarte mult, căci peste un an avem an electoral, de fapt, ar trebui cumva să motiveze inclusiv administrația centrală, sper eu că în primăvară, după ce criza gazelor, evident și consumul acestora, și prețul la acestea se vor stabiliza, cu toții ne vom putea concentra și pe alte probleme, inclusiv cele care țin de reforma administrației publice.”