Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, organizație ce reunește primari din majoritatea partidelor politice, se declară împotriva intenției autorităților de a reduce numărul de primării în cadrul preconizatei reforme administrative. Republica Moldova şi-a asumat în faţa partenerilor externi să reducă aparatul birocratic numeros şi ineficient, măsură ce include inclusiv reforma administrativ-teritorială. Printre conceptele supuse dezbaterii sunt diminuarea numărului de primării, de la aproape 900 la 300 sau chiar la 100. Iurie Ciocan, şeful Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului, spune că discuţiile pe marginea reformei teritoriale nu au legături cu eventualele circumscrimţii ce ar urma să apară dacă va fi schimbat sistemul electoral. Detalii de la Valentina Basiul.
Depopularea satelor – acesta este argumentul care sta în capul listei atunci când mai mulți experți încearcă să justifice reducerea numărului de primarii. Ce rost are să irosești banii cu o primărie când cea mai mare parte a populaţiei a plecat?
Adepţii acestui model fac trimitere la Ţările Baltice sau Georgia. Bunăoară, în Estonia după reformă au rămas doar o treime din primării.
Este ceea ce specialiștii numesc amalgamarea sau comasarea de eficiență maximă sau moderată.
Dacă va fi acceptat acest model, spune Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale, va fi o abordare superficială a problemei şi va dăuna dezvoltării localităţilor.
Din punctul lui de vedere, nu este corect să se pună ineficiența administrativă şi economică acumulată în cei peste 25 de ani de independenţă pe seama primăriilor cu puţini bani şi controlate excesiv de la centru.
„Altele sunt cauzele adevărate a problemelor cu care se confruntă autoritățile publice locale. În primul rând, faptul că avem un sistem total centralizat. Ştiţi foarte bine există o politizare extrem de mare a tuturor acestor resurse. Mai departe, noi avem un sistem nu numai că nestimulatoriu, dar din contră care limitează inițiativa la nivel local din toate punctele de vedere, la state de personal, în ceea ce privește salarizarea în administrația publică locală. La noi chiar dacă primăriile au posibilitatea, activează eficient, aduc venituri ele nu pot să aibă o politică proprie. Încă un lucru important este că controlul şi presiunea asupra autorităților publice locale este enormă, nemaivorbind de cel politic. Şi noi vedem ce se întâmplă în ultimul timp.”
Viorel Furdui are o altă părere despre reforma administrativă din Georgia. El susţine că odată închisă primăria moare şi satul. Ce înseamnă o primărie mică, se întreabă Furdui? Cehia, Slovacia sau Ungaria nu au mers pe măsuri radicale şi au şi acum primării de 80-100 de locuitori, adaugă el.
Congresul Autorităţilor Locale din Moldova pledează pentru comasarea voluntară a satelor, cooperare inter-municipală ce presupune prestarea serviciilor pentru mai multe localităţi şi continuarea descentralizării tot promisă din 2006.
Primarii reuniţi în cadrul CALM s-au grăbit să adopte o declaraţie, deoarece nu există o viziune structurată a guvernului la acest subiect, afirmă Iurie Ciocan, şeful Centrului de implementare a reformelor. Zilele trecute a fost doar o primă discuţie în această chestiune. Iurie Ciocan a spus că Republica Moldova şi-a asumat această reformă şi problema nu se pune dacă trebuie realizată, ci când şi cum, chestiuni ce ar urma să fie stabilite de politicienii de la guvernare.
„Cred că este prematur de discutat despre viziuni şi idei. Se discută la nivel de experţi, când se va formula un element agreat, de experți am în vedere, atunci el va fi propus spre dezbateri în spațiul public. Nici eu nu le-am văzut. E posibil cu un nivel – când numai primării există, e posibil şi cu două niveluri – când avem şi primării, şi raioane, ori judeţe, etc., adică scenarii sunt foarte multe”.
Ion Gumene de la Centrul analitic Expert-grup spune că nu poţi face o reformă administrativă veritabilă fără a reorganiza şi administraţia locală. Cu siguranţă raioanele trebuie regândite, cu siguranţă pentru o populaţie ca a Republicii Moldova, conform rezultatelor ultimului recensământ, sunt prea multe nivele de administrație publică.
Rămâne de văzut dacă guvernanții vor fi dispuşi să taie din administrațiile publice locale, mai ales după ce a devenit notorie ipostaza de furnicuţe a primarilor angajați în adunatul semnăturilor sau mobilizarea de participanți la mitingurile din capitală.
