Duminică, 14 noiembrie, se împlinesc 100 de zile de activitate a Guvernului R. Moldova condus de prim-ministra Natalia Gavrilița. La învestirea în funcție, cabinetul de miniștri anunța că, în primele luni de mandat, va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe.
ZdG a discutat cu mai mulți experți despre promisiunile și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă un „raport alternativ” în acest sens.
După ce am publicat opiniile experților despre reforma justiției și anticorupție, gestionarea pandemiei, politică externă, despre domeniul transparenței și comunicării sau cel al politicilor sociale, vedeți ce cred reprezentanții autorităților locale despre primele 100 de zile ale Guvernului Gavrilița.
Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM)
„În numele autorităților publice locale aș vrea să menționez că în această perioadă de activitate a noului Guvern și pe agenda Executivului a fost aprobat un Plan de activitate. Așteptările noastre au fost mult mai mari pentru că am așteptat să fie inclus în agenda și în Planul de activitate al Guvernului – proiectele de dezvoltare locală și acele propuneri care au venit din partea Congresului Autorităților Locale din R. Moldova. Referitor la Planul de activitate, noi am vrut să se regăsească subiectul principal – descentralizarea și consolidarea autonomiei locale. Noi am venit și cu mai multe propuneri ce țin de implementarea și realizarea foii de parcurs a ultimelor recomandări ale Consiliului Europei, ale Congresului Autorităților Locale a Uniunii Europene. Au fost realizate sau au venit din partea Guvernului anumite mesaje care s-au expus în susținerea dezvoltării locale și cooperarea cu mai multe proiecte europene, atragerea proiectelor europene pentru dezvoltarea locală. Acest lucru noi l-am salutat.
Noi, autoritățile locale, suntem în așteptarea unui dialog instituționalizat care încă nu este. Sperăm să fie revăzut pe agenda Guvernului. Guvernul trebuie să cunoască mai profund problemele cetățenilor din R. Moldova și anume prin experții și prin primarii noștri care au expertiză foarte bună și cunosc în profunzime problemele care țin de dezvoltarea locală, de serviciile locale, de îmbunătățirea cadrului legal. Pentru aceasta, bineînțeles că noi avem nevoie și tot cerem de 30 de ani – un dialog, un mecanism clar prin care autoritățile publice locale să poată discuta la o masă organizată cu Guvernul în care să putem să promovăm acele politici comune.
Ceea ce putem noi să menționăm pozitiv este faptul că nu mai există acea presiune asupra primarilor, ceea ce s-a întâmplat în guvernele precedente. Mulți primari, funcționari publici erau pe agenda urmăririlor penale, nefondate, politice și abuzive. Acum nu mai observăm acest lucru. Ne-am bucurat foarte mult de anunțul făcut de domnului Spînu în privința fondului rutier. Probabil se va veni cu o susținere mai mare din fondul rutier pentru dezvoltarea și promovarea lucrărilor de reconstrucție a drumurilor locale. Sperăm ca acest lucru să fie realizat. Este o perioadă de timp scurtă și sigur că sunt și efectele pandemiei, crizei economice. Noi înțelegem acest lucru, dar după cum am mai spus, suntem în așteptarea unui dialog constructiv cu Guvernul și ministerele. Problemele cetățenilor trebuie să fie auzite și luate în considerare de Executiv. Așteptările sunt mari din partea cetățenilor. Acum mai mult ca niciodată avem nevoie de această consolidare pentru a găsi soluții și a implementa proiecte în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor”.
Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM)
„După o perioadă de stagnare totală în domeniul administrației publice locale, noi avem mari așteptări de la această guvernare. Noi toți suntem în așteptarea unor măsuri concrete care să aducă mai multe capacități financiare și administrative ca autoritățile locale să poată, în sfârșit, să-și realizeze mandatul și sarcinile. Actualmente, constatăm că, pe de-o parte, a fost adoptat un document precum este Programul de guvernare, care conține mai multe lucruri necesare pentru autoritățile locale, în special, mă refer la faptul că vor fi transferați mai mulți bani către administrația locală pentru drumuri. Plus la aceasta, tot în program era prevăzut faptul că o parte din veniturile persoanelor juridice care activează în teritoriile respective să rămână în bugetul administrației locale. În afară de aceasta mai există o așa-numită foaie de parcurs semnată de Guvern în luna aprilie împreună cu Consiliul Europei.
De asemenea, sunt prevăzute o serie de acțiuni care trebuie să fie realizate în perioada următoare. Aceasta este partea formală. Noi avem o anumită îngrijorare care a apărut în legătură cu faptul că Guvernul și unele ministere practic au probleme, în opinia noastră, destul de mari la capitolul comunicare și dialog cu administrația locală. În rezultatul acestei situații, noi am constatat că, spre deosebire de programul de guvernare pe care l-am menționat mai sus, Planul de acțiuni al Guvernului a fost adoptat într-o manieră stranie. Practic noi nici n-am fost consultați pe capitolul autonomiei locale și descentralizarea. Pentru noi acest lucru a fost puțin straniu, deoarece conducerea țării a declarat că există deschidere totală pentru dialog și pentru avansarea pe calea reformelor în acest domeniu. Aceasta este o problemă pe care noi am constatat-o. În pofida faptului că Congresul Autorităților Locale a înaintat propuneri concrete Guvernului referitor la Planul de acțiuni cu o lună și câteva zile înainte ca să fie adoptat acest Plan, nicio întâlnire nu a fost preconizată. Nu ne-am întâlnit niciodată ca să putem să discutăm cum să îmbunătățim acest Plan.
El a fost aprobat fără a ne oferi posibilitatea de a dialoga. Exact aceeași situație este acum cu Ministerul Finanțelor, care, actualmente, lucrează la bugetul pentru anul 2022. Politica fiscală trebuie să conțină măsuri concrete pentru autoritățile locale, pentru consolidarea autonomiei locale. După cum am spus, este o lipsă de comunicare totală. Pe noi ne îngrijorează acest lucru și este un aspect la care trebuie să atragem atenția. Până la moment cred că noi nu putem vorbi despre faptul că a fost întreprinsă vreo măsură concretă în tot ceea ce înseamnă consolidarea autonomiei locale și descentralizarea. Acum ne aflăm la capitolul în care au loc unele discuții la nivel de Parlament, încercări de a înregistra unele proiecte. Acum ne aflăm cumva în această stare, avem totuși și o confirmare la nivel înalt. Recent, domnul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a ieșit cu o declarație prin care a confirmat angajamentul guvernării de a aloca autorităților locale 1005 din taxa pe drumuri.
Ceea ce este un pas important și foarte mult sperăm că această declarație va fi implementată. Dar sunt și alte aspecte ale administrației publice locale care așteaptă măsuri urgente, discuții și acțiuni urgente, precum este politica de cadre în domeniul administrației publice locale și salarizarea. Este un deficit enorm de specialiști la nivel de orașe mari și mici. Sunt o mulțime de lucruri care trebuie făcute în ceea ce privește taxele și impozitele locale. Există un spectru larg de probleme”.
