Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a vorbit în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, despre cum a fost acest mandat pentru aleșii locali, prin ce se deosebește acest scrutin electoral de cel precedent, dar și despre restanțele și reușitele guvernării în domeniul administrației publice locale.
Prin ce se deosebește acest an electoral de anul electoral precedent?
Viorel Furdui: Întrebarea este foarte bună deoarece este interesant să comparăm scrutinele electorale. Deși la prima vedere parcă nu se deosebesc prea mult, se aleg primarii, consilierii, procedura de vot este cunoscută de toți, alegerile sunt recunoscute, inclusiv pe plan internațional, cu mici excepții. Cred că diferența, în primul rând, constă în faptul că acest scrutin va avea loc după o perioadă marcată de mai multe crize: pandemică, economică, energetică, dar și de războiul din Ucraina inițiat de Rusia. Toate aceste crize și-au pus amprenta pe tot ce înseamnă activitatea administrației publice locale, inclusiv pe alegerile ce vor avea loc. O altă particularitate a acestui scrutin cauzată de toate aceste crize este că, practic, în primii doi ani cei din APL au fost blocați de pandemie și nu puteau să utilizeze pe deplin toate instrumentele pe care le oferă cadrul legal pentru a se manifesta, a-și exercita cât mai bine mandatul. Cunoașteți proverbul „Pe lup îl hrănesc picioarele”, cam așa e și în cazul primarilor noștri. Primarii nu pot sta în birouri să aștepte mană cerească, oamenii trebuie să cunoască faptul că lucrurile se schimbă în primăriile în care primarii scriu proiecte, identifică specialiști, încheie parteneriate, inclusiv peste hotare etc.
Nu s-a mai văzut anterior ca primarii să scrie proiecte, nici nu se visa la așa ceva acum niște ani…
Viorel Furdui: La acest capitol am putea vorbi foarte multe dar, de regulă, în fruntea localităților vin oameni foarte bine pregătiți. Nu există facultate de primar și totul trebuie să înveți din mers. Foarte mulți primari, înțelegând necesitatea acumulării mai multor cunoștințe, fac studii suplimentare. Mulți studiază dreptul, administrație publică, managementul public etc, deși majoritatea primarilor au studii superioare, sunt medici, profesori, agronomi, etc. Cu toate acestea, un primar are de afacere cu economia, finanțele, cu juridica, cu cadastrul, adică el trebuie să cuprindă toate domeniile, să fie un superman. În același timp, într-o primărie medie sau mai mică lucrează o mână de oameni care trebuie să se ocupe de tot. Încă este foarte mult de lucru pentru ca toată lumea să înțeleagă ce înseamnă, de fapt, o primărie. Indiferent de problemă, oamenii se duc la primărie, chiar dacă multe dintre ele nu sunt în competența primarului. La noi s-a creat o tradiție că toți așteaptă soluționarea problemelor anume de la primar. O altă particularitate a acestei perioade ar fi că de foarte mult timp nu am avut o forță politică ce a câștigat masiv încrederea populației și deține toată puterea în stat. Noi ca și organizație avem anumite obiecții, comentarii față de ceea ce s-ar fi putut face în domeniul APL. Nu s-au reușit mai multe lucruri importante și din acest punct de vedere am ratat niște oportunități foarte mari.
CALM s-a arătat revoltat în cazul unui proiect ce vizează alegerea președinților de raioane. Pe cât de corect este ca în ajunul alegerilor să se modifice Codul electoral.
Viorel Furdui: Ați accentuat câteva lucruri foarte importante pe care nici noi nu le prea înțelegem, mai ales că într-adevăr intrăm în campanie electorală. Din păcate, nu s-au făcut unele reforme, cum ar fi cea a raioanelor, în condițiile în care modul în care în prezent activează această structură este depășit. De fapt, avem un corp străin în tot acest sistem administrativ, care are rădăcinile încă în Uniunea Sovietică. Este o ancoră care nu ne permite să avansăm la capitolul dezvoltare a localităților noastre. Este o mare restanță faptul că aceste raioane se păstrează și nu au fost reorganizate, reformate. Acum aceste structuri asimilează foarte mulți bani fără a aduce plus valoare localităților. Din păcate, actuala guvernare nu a avut suficientă voință și înțelegere pentru a soluționa această problemă. CALM a venit cu propuneri concrete care permiteau soluționarea acestor probleme. În schimbul unor acțiuni concrete s-a ales o cale bătătorită de alții, a fost elaborată o nouă strategie cu o perioadă de implementare de șapte ani, deși noi am avut o sumedenie de asemenea documente și știm cum acestea nu au fost implementate. Chiar strategia anterioară, intitulată privind descentralizarea, a fost implementată în proporție de circa 20%. O altă restanță se atestă la adoptarea măsurilor ce ar întări esențial capacitatea economică și financiară a APL, ce le-ar fi oferit mai multe resurse și mai multe posibilități. A treia mare restanță este că nu s-a soluționat problema privind remunerarea la nivelul APL. Este vorba nu doar de salarii, dar de o libertate care ar oferi posibilitatea APL de a avea o politică proprie de cadre. Angajații din APL de mulți ani lucrează la limita sărăciei. În primării este nevoie de specialiști în relații funciare, de contabili, arhitecți, juriști, specialiști care scriu proiecte, care să fie bine pregătiți, dar cine va veni să lucreze cu niște salarii derizorii? APL cer să li se ofere dreptul, în dependență de resursele pe care le au, să poată remunera acești specialiști.
Care sunt argumentele Guvernării în acest sens?
Viorel Furdui: Cred că problema principală este că nu s-a înțeles foarte bine cât de importantă este administrația publică locală, cât de important este să creezi asemenea condiții și așa o atmosferă în APL, ca să îi transformi pe acești oameni în parteneri. Trebuie să fim obiectivi și să spunem că s-au făcut și unele lucruri bune, cum ar fi lansarea Programului Satul European sau distribuirea tuturor celor 100% din Fondul Rutier în bugetele APL. Inclusiv dialogul dintre APL și APC a revenit, în mare parte, pe un făgaș normal. Totuși, sunt câteva restanțe care cred că prevalează, dacă e să le comparăm cu lucrurile pozitive care s-au făcut.
Și atunci vă întreb de ce schimbarea modalității de alegere a președinților de raioane se poate, dar ceea ce s-ar face în folosul cetățenilor nu se mai poate pentru că suntem în ajunul campaniei electorale?
Viorel Furdui: O altă greșeală mare este că în campania electorală se propun mai multe inițiative care bulversează administrația publică locală. În loc să se focuseze pe ce am spus mai înainte, inclusiv pe crearea unei atmosfere pozitive în APL, unele inițiative creează multă confuzie. Dacă vorbim despre inițiativa de schimbare a modalității de alegere a președinților de raioane, în pofida criticii noastre față de această structură învechită, ea există și această inițiativă va oferi posibilitatea oricui să fie președinte de raion. Este o decizie periculoasă pentru întreg sistemul de administrare, noi spunem că suntem stat de drept, democratic, că împărtășim valorile europene, suntem stat candidat la aderarea la UE, însă un element important al acestui sistem european este eligibilitatea organelor de conducere. În fruntea unei administrații publice locale trebuie să fie neapărat un ales local, este un principiu fundamental. De ce a fost instituită această eligibilitate – pentru că este o chestie fundamentală pentru un sistem democratic, pentru că orice cetățean să aibă posibilitatea să-și aleagă conducătorii. Astăzi din consilierii aleși de cetățeni se alege președintele de raion, dar nu poate fi cineva ce nu a fost ales. O astfel de inițiativă a fost votată pe timpul guvernării de care ne bucurăm că am scăpat. Poate cineva crede că astfel va avea succes la alegeri sau cineva își pregătește un loc călduț în această funcție, sau unii cred că vor putea numi pe oricine. Cred că aceasta este o mare greșeală strategică, făcută nu doar de guvernarea actuală, dar și de mulți alții care au fost anterior. Greșeala este că au acordat prea mare importanță acestor structuri raionale, fără a ține cont de faptul că timpurile deja s-au schimbat, iar primăriile nu mai sunt dependente de Consiliile raionale. Consiliile raionale nu mai au forța de cândva. Foarte mulți primari de ani buni nu au mai avut treabă pe la raion. În acest context ne întrebăm pe ce sunt necesare asemenea inițiative înaintea alegerilor.
Este adevărat că actualii primari și consilieri sunt supuși unor presiuni?
Viorel Furdui: Depinde ce înțelegem prin cuvântul presiune. Acum, de exemplu, ANRE amendează primăriile la stânga și la dreapta. În acest sens, ANRE poate fi considerat ca o bâtă folosită împotriva primarilor. Până nu demult era CNA, Procuratura, ANI care intenta dosare primarilor care, în majoritatea cazurilor, nu au nicio vină. O altă inițiativă care a bulversat toată lumea a fost că se dorește instituirea unei pedepse penale de până la zece ani, inclusiv pentru primari, pentru faptul că au eliberat sau nu un certificat de urbanism. Noi cunoaștem că sunt probleme în acest domeniu, dar dacă statul nu are posibilitatea să elaboreze planuri urbanistice necesare, nu oferă primăriilor dreptul să angajeze specialiști buni în acest domeniu, cum poate să vină cu asemenea pedepse drastice? În astfel de condiții niciun primar nu va dori să semneze niciun act și atunci va avea de suferit mediul de afaceri. Asemenea inițiative trebuie gândite foarte bine și sper că vom fi auziți și lucrurile vor fi privite altfel, în profunzime.
