La 12 iunie, de Duminica Mare, la Selemet, Cimișlia s-a desfășurat cea de-a patra ediție a Festivalului iProsop. La evenimentul dedicat prosopului țesut manual – valoare artistică pe cale de dispariție în Republica Moldova, s-au reunit zeci de meșteri populari, ansambluri artistice din diverse zone ale Republicii Moldova, primari și oaspeți din mai multe țări. Festivalul a fost deschis de o mică locuitoare a satului Selemet care a adus pe scenă un porumbel – simbol al păcii.
Primara de Selemet, președintă a CALM, Tatiana Badan, a amintit că prosopul este un element al unității neamului nostru, prezent în viețile oamenilor de la naștere și până la moarte. „Ne dorim ca și astăzi prosopul să unească tot neamul nostru, să fim mai buni, mai prietenoși și toți împreună să ne rugăm pentru pace.”
Potrivit președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, Festivalul iProsop a devenit cartea de vizită a satului Selemet și a regiunii de sud a Republicii Moldova. „Acest festival celebrează prosopul țesut manual – o piesă de rezistență a tezaurului nostru, creat cu grijă de mamele și bunicile noastre, care simbolizează viața, bunăstarea și care stă la loc de cinste în fiecare casă din țara noastră.” Maia Sandu a felicitat locuitorii satului Selemet pentru că păstrează și promovează cu consecvență valorile naționale și le-a urat tuturor celor prezenți sănătate și pace. „Pace în țara noastră și în lume”, a declarat Maia Sandu în încheierea discursului.
„Cunoscând satul Selemet și pe Tatiana Badan, îmi dau seama că acest festival are un mare potențial”, a declarat Alexandra Piscunov, primară de Vadul lui Isac, Cahul, care a rămas impresionată încă de la intrarea în sat. „Fiecare poartă are un prosop sau un covoraș țesut manual. Mulțimea de oameni a venit astăzi la Selemet pentru a promova cele mai frumoase datini, tradiții, obiceiuri moștenite de la bunei și străbunei pe care sperăm că vor fi transmise copiilor și nepoților noștri.”
Primarul de Colibași, Cahul, Ion Dolganiuc a venit la sărbătoarea localității cu care este înfrățit. „Colibași și Selemet sunt primele localități din Republica Moldova care au realizat o înfrățire între ele. Noi adesea ne înfrățim cu localități din alte țări, dar uităm că sunt multe experiențe pe care am putea să le preluăm chiar de la colegii noștri din Republica Moldova.” Potrivit edilului de Colibași, Festivalul iProsop devine o mândrie națională. „Prosopul țesut manual are în elementele sale unitate și cumsecădenie națională, ceea ce trebuie să ne facă mai puternici.”
În calitate de aleasă locală și filologă de specialitate, Violeta Crudu apreciază acest tip de evenimente care reprezintă o sursă de inspirație în activitatea primarilor. „La hramul din localitatea Cruzești, municipiul Chișinău, am preluat acest obicei pe care l-am văzut la Selemet, cel de a agăța prosoape pe la porți, ceea ce creează o adevărată atmosferă de sărbătoare. Tatiana Badan este un model de inspirație, de la care putem prelua bune practici. Mai rar întâlnești în Republica Moldova atâta dragoste pentru tradiție și folclor.”
Elena Savițchi, primară de Borogani, Leova este prezentă la a doua ediție a Festivalului iProsop și atestă o dinamica pozitivă în organizare și desfășurarea acestuia. „Îmi dau seama că în spatele frumosului pe care îl vedem noi este o muncă titanică a unei echipe întregi. S-au unit locuitorii satului și partenerii, pentru că este nevoie de un complex întreg de elemente pentru a reuși. Totodată, la asemenea evenimente se coagulează societatea, se unesc oamenii și acționează împreună, astfel ei devin mai buni, mai cooperanți, mai înțelegători.”
Vasile Bivol, primarul satului Peciște este la primul mandat și a venit la Selemet împreună cu alți trei aleși locali din raionul Rezina. „Am vrut să fim alături de președinta CALM Tatiana Badan și să preluăm din experiența sa. Având în vedere că a trecut perioada în care eram nevoiți să stăm mai mult prin case, trebuie să promovăm tradițiile, portul național, bucătăria noastră.”
Pentru Valentina Carastan, primara satului Slobozia Mare, Cahul, iProsop ne duce cu gândul la rădăcini, la tradițiile noastre. „Prin toate elementele țesute în prosop se descrie viața moldovenilor, românilor sau basarabenilor, acolo sunt țesute elemente tradiționale care spun multe despre femeile care le țeseau, despre viața, bucuriile și preocupările acestora.” Valentina Carastan a amintit că prosopul era cea mai frumoasă podoabă pe care o puneau gospodinele în Casa Mare. „Noi, ce de astăzi, alergăm după ceea ce este modern și am dat la o parte prosopul. Inițiatorii acestui eveniment organizat la Selemet își propun să-l readucă în casele noastre, chiar dacă ele sunt mai moderne decât a strămoșilor noștri, să-i găsim un loc de cinste pentru că el ne reprezintă. Festivalul iProsop încearcă să ne aducă înapoi, la izvoare.”
În cadrul Festivalului, cu sprijinul UN Women, au partcipat peste 40 de primare și primari, subliniind importanța inițiativelor comunitare și a implicării semnificative a femeilor în crearea unei societăți incluzive.
Această activitate este parte a proiectului „Acordarea unui sprijin extins pentru consolidarea capacităților autorităților publice locale, inclusiv a femeilor primare membre ale Rețelei femeilor din cadrul CALM” implementat în perioada 1 iulie 2021 – 30 noiembrie 2022 de către Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cu suportul financiar al Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) din Moldova și finanțat de Suedia.
