Cele mai bune practici ale autorităţilor publice locale din Republica Moldova, au fost desemnate pe 28 noiembrie în cadrul ședinţei Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici și vor fi premiate în luna decembire curent. În cadrul şedinţei, membrii Grupului Coordonator au dat o notă bunelor practici cunoscute în cadrul vizitelor de documentare și au decis care sunt practicile învingătoare.
Astfel, 26 de comunități din 15 raioane și municipii au fost vizitate în perioada august – septembrie 2018 (vedeţi aici lista localităţilor vizitate) de către echipa de implementare a proiectului. Reamintim că pentru ediţia curentă a Programului Bunelor Practici au fost depuse 61 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 37 de autorități publice locale din Moldova. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1. Cetățenie activă pentru o bună guvernare transparentă; 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Patrimoniul cultural-istoric, cartea de vizită a localității tale; 4. Servicii publice de calitate, mai aproape de cetățeni.
„O cea mai bună practică unică – una care este superioară oricăror altor practici de fapt nu există cu adevărat. Și ceea ce funcționează bine într-o localitate ar putea să nu fie de folos în altă parte. Din acest motiv, la fiecare ediție a programului încercăm să descoperim idei și proiecte unice, originale, inovatoare, care își dovedesc impactul în timp și pot deveni un model pentru comunitățile din țară”, a declarat Ana – Maria Veverița, Coordonatorea programului.
În rezultatul competiției, au fi identificate și diseminate cele mai reușite modele de bune practici din administrația publică locală din Moldova, promovând rezultatele remarcabile ale comunităților ce merită a fi cunoscute la nivel naţional şi internaţional.
În acest sens putem menționa tinerii consilieri din satul Budești care au învățat din secretele administrației publice locale, Grupul de Acțiunea Locală „Plaiul Codrilor” din raionul Strășeni, muzeul de istorie și etnografie din satul Crihana Veche sau noua stație de epurare din orașul Telenești. „Apreciez mult acele autorități care au reușit să mobilizeze comunitatea, deoarece nu este atât de simplu să comunici cu cetățenii și să-i convingi pe băștinași să investească pentru dezvoltarea locală. Și bravo tuturor comunităților care au reușit să implementeze soluții inovatoare pentru problemele cu care se confruntă autoritățile locale”, a spus Tatiana Badan, președintele CALM.
La rândul său, Eduard Ungureanu, Șeful Direcţiei relaţii cu instituţiile de dezvoltare regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) a susținut importanța implicării cetățenilor în dezvoltarea locală și apreciat participarea civică în aprecierea bunelor practici: „Am observat la competiție multe practici în care a fost implicată activ întreaga comunitate, iar acest lucru mă bucură. Atunci când băștinașii de peste hotare contribuie financiar pentru un anumit proiect local înseamnă că ei au încredere în administrația publică locală și în ceea ce se va face în satul sau orașul lor. De asemenea, inovativă este și ideea GALurilor în Moldova; acest instrument fiind unul nou și cu viitor pentru autoritățile locale din țara noastră”.
Grupul Coordonator al Programului Bunelor Practici are rolul de a monitoriza şi evalua implementarea Programului Bunelor Practici, de a superviza evaluarea şi selectarea celor mai bune practici ale autorităţilor publice locale.
Cele mai bune practici vor fi premiate în cadrul Ceremoniei Naţionale de Premiere, care va avea loc la 18 decembrie curent.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
Pentru mai multe detalii, contactați coordonatorul programului, Ana – Maria Veverița la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org
