Un muzeu viu al covorului, un mediu mai curat prin cooperare intercomunitară, un ghișeu unic de prestare a serviciilor publice și un centru de reabilitare a copiilor cu nevoie speciale sunt doar câteva dintre cele mai bune practici cu care se mândresc localitățile din raionul Taraclia și din Găgăuzia.
Fiecare locuitor, de la mic la mare, dintr-un sat de la Sudul Moldovei cunoaște tradiția țeserii covorului național. Fiecare gospodărie din acest sat avea odată cel puțin un război de țesut la care lucrau toți membrii familiei, inclusiv și copiii. Astăzi, covoarele din localitate decorează nu doar casele din regiune, ci și de peste hotarele țării. Această îndeletnicire strămoșească a dat naștere unicului muzeu viu al covorului care îl putem întâlni în satul Gaidar. Inițiativa are scopul de a renaște tradiția țeserii covorului național găgăuz și constă în centrul „Gaidar Koraflari”, unde tinerii și copiii învață tradiția țesutului la cele două războaie de țesut instalate și, în muzeul propriu zis a covorului care este amplasat în Casa de Cultură din Gaidar. Astfel, peste 22 de liceeni din sat și 18 meșteri au aflat mai multe despre tehnica și designul covorului găgăuz, au fost țesute peste 25 de covoare la comandă și adunate mai multe de 300 de exponate pentru muzeu. Muzeul viu al covorului este susținut de Fundația SOROS – Moldova, costul total al inițiativei fiind de 10 mii euro.
„Datorită implementării cu succes a acestei bune practici, administrația publică locală a reușit să păstreze vie moștenirea străbunilor noștri și să motiveze generația tânără să dezvolte acest meșteșug popular. Inovația practicii noastre e unicitatea ei. Satul Gaidar este unica localitate de la Sudul republicii care desfășoară Festivalul Covorului”, spune primarul satului Gaidar, Ilie Chiosea. În acest an, Festivalul covorului va avea loc la 28 și 29 august.
Tot în acest sat, gimnaziul este încălzit cu resurse din biomasă începând cu noiembrie 2013. Dacă în sezonul de încălzire 2012 – 2013 cheltuielile au constituit 284 302 lei, atunci în perioada 2013 – 2014, cheltuielile pentru încălzirea gimnaziului au fost 188 619 lei, adică cu 95 683 lei mai puțin decât în anul anterior. Proiectul are un buget de 1 975 167 lei și este finanțat de Uniunea Europeană.
În satul Congaz, o altă localitate din Găgăuzia, locuitorii au parte de un mediu mai curat datorită cooperării inter-municipale. Astăzi, întreprinderea municipală care gestionează serviciul de salubrizare „Congaz Sulari”, are încheiate 510 contracte, ceea ce reprezintă 15% din totalul gospodăriilor din sat. Pentru colectarea deșeurilor menajare, fiecare gospodărie achită câte 20 de lei, lunar fiind colectate pese 200 metri cubi de deșeuri. Astfel, au fost îmbunătățite condițiile sanitare și de mediu din sat, imaginea localității s-a schimbat spre bine, iar costurile locale pentru întreținerea depozitului de deșeuri au fost reduse semnificativ.
Administrația publică din Congaz planifică ca în maximum doi ani să cuprindă toți locuitorii satului, iar peste trei sau patru ani să pună în aplicare colectarea separată a deșeurilor menajare. „Experiența de implementare a acestui proiect inter-comunitar cu satele Cioselia Rusă și Cotovscoe ne va ajuta să atingem a altă etapă de dezvoltare social – economică. Acest lucru va servi drept exemplu pozitiv nu doar pentru localitățile vecine, ci pentru toate comunitățile care nu dispun de acest serviciu de salubrizare”, menționează Esir Mihail, primarul satului Congaz. Costul total al proiectului de salubrizare este de un 1 765 mii lei.
Puțină comunicare, o sumedenie de întrebări și statul sub ușa mai multor specialiști. Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă cetățenii când se adresează la primăria din localitatea lor cu scopul de a beneficia de un anume serviciu public. Primăria la rândul său necesită extra-costuri și timp investit pentru rezolvarea unei singure probleme. Pentru a îmbunătăți calitatea informării și prestării serviciilor de către autoritatea publică locală prin implementarea practicilor inovative, în orașul Taraclia a fost deschis la 12 februarie 2015, primul Centru de Informare și deservire a cetățenilor din Moldova. Centrul este vizitat zilnic de aproape 100 de cetățeni și prestează peste 23 de servicii de interes public. Astfel, cetățeanul interacționează la ghișeul unic cu un singur operator din totalul de patru pentru a obține o anumită informație sau solicita un serviciu public. Acest mecanism face ca comunicarea dintre cetățeni și administrația locală să fie mai ușoară, transparentă și eficientă.
„Cetățenii sunt foarte mulțumiți, deoarece interacționează direct cu specialistul, este exclusă corupția, iar fiecare operator de la ghișeu își poate cu ușurință înlocui colegul în cazul absentării lui”, susține primarul orașului, Serghei Filipov. Astfel, dacă până acum era nevoie de câteva zile pentru perfectarea unor acte, odată cu deschiderea Centrului de Informare, timpul s-a scurtat până la 70 de minute, iar prețul s-a redus de câteva ori, unele acte fiind oferite gratis. Din momentul deschiderii și până în prezent, Centrul de Informare a deservit în jur la cinci mii de persoane. Proiectul a fost realizat cu suportul guvernului SUA prin intermediu agenției USAID Moldova.
Copiii din comuna Vinogradovca pot merge în siguranță la grădiniță deoarece drumul de acces de 800 metri spre instituția preșcolară a fost reparat. Din cauza drumului imposibil de acces, copiii erau nevoiți să se oprească la traseul central, de unde îi luau educatorii. „Mulțumită acestei inițiative, a fost asigurată siguranța copiilor și este o realizare că preșcolarii sunt feriți de orice pericol ce le poate sta în cale ca să ajungă la grădiniță”, spune Tatiana Țurcan, primarul comunei. Costurile pentru reparația drumului au atins suma de 542 mii lei, fiind oferiți atât de Fondul Rutier, cât și de administrația publică locală.
În cadrul grădiniței din comuna Vinogradovca a fost deschis și Centrul de reabilitare pentru copiii cu dizabilități „Zâmbetul”. Aici sunt desfășurate activități atât pentru cei opt copiii cu nevoi speciale, cât și pentru 12 copii din familiile vulnerabile. Printre acestea se numără activități de kinetoterapie, ergoterapie, activități sportive și comunicare cu specialiștii. „În fiecare localitate trăiesc copii cu capacități fizice și materiale limitate, iar oferirea condițiilor corespunzătoare pentru integrarea lor în comunitate ar trebui să reprezintă o linie roșie pentru obiectivele administrației publice locale și a societății în general”, este de părere Tatiana Țurcan. Copiii vin cu bucurie la Centru și susțin că prietenii de aici le-au devenit a doua familie. „Îmi place să vin la Centru deoarece aici este interesant, îmi întâlnesc prietenii și mă pot juca în voie”, povestește Ana, una din beneficiarele Centrului. Centrul a fost deschis cu susținerea Ambasadei Lituaniei, a administrației locale și a comunității.
Un obiect proaspăt renovat este și primăria din comună. Aici au fost amplasate clumbe cu flori, instalată o rampă de acces și scări noi. Astfel, 62 de vârstnici care sunt afectați de mobilitatea limitată și 23 de cetățeni care se deplasează în cărucior cu rotile au acces la serviciile publice prestate de primărie. În acest scop, fiecare lucrător din cadrul primăriei a realizat 40 de ore de voluntariat, întreprinderea Ciumai AO a oferit tehnica necesară, iar cetățenii au pus mână la mână la sădirea florilor. Lucrările au fost efectuate în perioada septembrie – decembrie 2014 cu susținerea administrației locale care a investit 100 mii lei.
Vinogradovca, Taraclia, Congaz și Gaidar fac parte din cele 30 de localități din Republica Moldova selectate pentru a fi vizitate.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005 de către Consiliul Europei în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, asociaţiile de primari, proiectul USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale” și implementat de către IDIS “Viitorul”, având scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Pentru mai multe detalii, contactați coordonatorul programului, Ana – Maria Veveriţa la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org.
