La a 21-a Conferință anuală a Asociației Comunelor din România (ACoR) au participat circa 600 de primari din România și o delegație a Congresului Autorităților Locale din Moldova. În acest context, Letiția Stoian, primarul comunei Semlac, județul Arad și Larisa Voloh, primar de Palanca, Republica Moldova au vorbit în cadrul unei emisiuni TV din România despre investițiile care reușesc să le aducă în localitățile lor, despre salarii și numărul de angajați în cele două primării, dar și despre alte subiecte ce preocupă APL-urile din cele două state.
Întrebată despre importanța participării primarilor din RM la Conferința Asociației Comunelor din România, Larisa Voloh a răspuns: „Particip pentru prima dată la un astfel de eveniment, colegii din CALM, care au un parteneriat durabil cu Asociația Comunelor din România vin în fiecare an la această Conferință. Mă bucur foarte mult că în acest an fac parte din delegație. Înțeleg că aceste vizite nu sunt doar de protocol, dar sunt bune practici și un schimb de experiență, pentru că noi, la etapa la care suntem, avem multe de învățat de la colegii din România. Chiar dacă Legislația este diferită, unele probleme sunt comune. Cel mai important lucru pe care ar trebui să-l învățăm este cultura acestui dialog instituțional care, din păcate, la noi este abia la o etapă incipientă. Încercăm să discutăm de la egal la egal cu partenerii noștri din puterea centrală, nu ne dorim doar să ne plângem de problemele noastre, vrem să conlucrăm pentru a găsi în comun soluții. Problemele pe care le soluționăm sunt cele ale localităților noastre, ale alegătorilor noștri, atât a celor de la nivel local, cât și de la nivel central. Ar fi bine ca oamenii atunci când ajung la guvernare și în executiv să se detașeze de politic și să se axeze doar pe problemele administrative dar, din păcate, nu întotdeauna aceste lucruri devin realizabile. Discursul Premierului României mi s-a părut deschis și sper că multe dintre problemele care au fost discutate în cadrul Conferinței își vor găsi rezolvarea în timpul cel mai apropiat.”
Despre implementarea proiectelor, Letiția Stoian a declarat: „Fiecare primar își cunoaște nevoile din localitate. În momentul în care apare o sesiune de proiecte, în primul rând trebuie să pleci de la criteriile care sunt specificate în ghid. Degeaba faci proiect dacă nu poți să faci punctajul. Suntem toată ziua cu ochii pe calculator, pe toate site-uirle, ca să aflăm ce proiecte putem accesa. Trei proiecte am încheiat legate de un drum agricol și două proiecte pe trotuare. Acum lucrăm la al patrulea proiect pe care îl implementăm în vederea asfaltării a 8,4 km de străzi. Al cincilea proiect este pentru amenajarea unor piste pentru biciclete. Al șaselea este un after school pentru 50 de copii, dar și pentru două grupe de creșă, pentru a ajuta mamele care ar vrea să meargă la muncă și nu au ce să facă cu copiii. În cazul proiectului pe asfaltări de străzi, am lucrat vreo 10 seri, de la 17, după ce încheiam programul cu publicul, stăteam până târziu ca să găsim soluții să ne iasă punctajul, pentru că doar așa poate fi finanțat un proiect și am reușit. Nu e ușor să accesezi fondurile europene, dar important este că nici nu e imposibil. Valoare totală a acestor proiecte implementate în localitate este de circa 4 milioane de euro.”
Larisa Voloh a menționat că pentru RM fondurile europene sunt mai mai modeste, față de cele de care beneficiază primarii din România. „Totuși, avem și noi anumite programe, prin intermediul cărora putem accesa anumite fonduri europene și implementa proiecte la nivel local, în funcție de capacitatea de absorbție și de capacitatea umană a localității, nu doar cea financiară. Cu toate greutățile cu care se confruntă, primarii din RM reușesc să implementeze proiecte benefice pentru comunitățile lor. Chiar dacă fondurile la care avem acces sunt destul de modeste, cu ajutorul acestora am reușit să schimb aspectul localității mele. Proiectul finanțat de PNUD Moldova a avut o valoare de aproximativ 100 000 de dolari, 50% din fornduri fiind europene și 50% sunt din partea primăriei. Am iluminat stradal localitatea și am amenajat platforme separate de colectare a deșeurilor. Aceste platforme au fost instalate la instituțiile publice, în rest, ceilalți locuitori au primit pubele pentru colectarea gunoiului, care ulterior este dus la o gunoiște autorizată. Colectarea deșeurilor încă mai este o probloemă la nivel național. Nu există platforme autorizate de colectare a deșeurilor, nu avem fabrici de prelucrare a deșeurilor, ceea ce ar permite ca deșeurile să fie evacuate din localitate și prelucrate. Cel puțin la nivel local încercăm să-i învățăm pe oameni că acesta este un serviciu contra plată pentru care trebuie să scoată din buzunar o anumită sumă de bani, că este un serviciu necesar și gunoiul nu poate fi depozitat oriunde, dar la gunoiștea pe care o avem la nivel local. Avem o asociație la nivel regional și ne dorim să facem un serviciu public privat ca să cesionăm acest serviciu unei întreprinderi specializate. Am încercat să discutăm și cu cei de la Ministerul Mediului ca să găsim soluția acestei probleme la nivel de țară, nu doar la nivel de localitate.
Motivația primarilor în raport cu numeroasele atribuții sunt realizările și susținerea din partea cetățenilor
Letiția Stoian: „Avem 16 angajați în primărie, la 4200 de locuitori. Anul acesta Guvernul României a oferit majorări de salarii pentru APL, ceea ce este important, pentru că dacă ceri trebuie și să dai. Un principiu important în activitate este de a respecta Legea. Dacă o singură dată ai greșit, nu vei putea merge mai departe.” În alt context, primarul comunei Semlac a afirmat că de zece ani taxele locale nu au fost mărite, însă primăria a adus în localitate bani pe proiecte.
Larisa Voloh: „Am venit în funcția de primar având o anumită experiență în spate, lucrasem anterior în aceeași primărie, în calitate de funcționar, cunoșteam în ce constă anumite activități și atribuții. Activam și într-o organizație neguvernamentală, cunoșteam cum se face o cerere de finanțare, ce înseamnă activitate de voluntariat, pentru că trebuie să știi cum să-i implici pe cetățeni, să ai o activitate participativă, pentru că doar primarul și funcționarii din primărie nu pot să soluționeze toate problemele la nivel local. În RM situația este mai dificilă decât în România, pentru că în primăria mea sunt patru funcționari publici: secretarul consiliului local, contabilul șef, perceptorul fiscal și inginerul cadastral, la o populație de 2020 de persoane. Pe umerii acestor patru persoane și a primarului se ține întreg procesul de administrare localității. Unul dintre colegii noștri făcuse niște calcule și a constatat că un primar din RM are, prin Lege, cam circa 700 de competențe și doar un sfert dintre acestea sunt acoperite financiar, în rest, avem competențe delegate care nu au acoperire financiară. În aceste condiții, primarul trebuie să găsească resurse pentru a realiza toate aceste competențe. Este o problemă destul de complicată la nivel local și în ultimul timp ne confruntăm cu o lipsă a specialiștilor, deoarece la salariile pe care le avem astăzi în primării, nici un specialist tânăr, cu studii superioare, nu va accepta un serviciu plătit cu circa o sută de euro.
Am venit în această funcție entuziasmată, dorind sincer să soluționez niște probleme locale. Localitatea mea nu era gazificată, nu exista iluminat stradal, nu avea un sistem de aprovizionare cu apă potabilă. La ora actuală, toate aceste servicii sunt. Am reușit să aducem într-o stare mai bună și drumurile, inclusiv datorită faptului că la insistența Congresului Autorităților Locale din Moldova, de anul trecut, din Fondul Rutier se alocă niște surse comunităților locale pentru întreținerea drumurilor. Aceste realizări mi-au dat aripi, pentru că atunci când îți vezi succesul tinzi să faci și mai mult. Din păcate, 80% din bugetele locale sunt formate din banii de la centru. Sunt foarte puține primării în RM care au resurse proprii de venit pentru a acoperi necesitățile localității. Doar atunci când obținem niște fonduri din exterior ne putem permite niște activități mai ample. Lucrez acum la un proiect care ne-ar permite construcția sistemului de canalizare și care are niște costuri destul de mari pentru localitatea pe care o conduc. Suntem în căutare de fonduri pentru a-l implementa. De multe ori mă întreb de ce încă mai lupt, pentru că motivare financiară nu există. Cred că oamenii care mă susțin, mă încurajează și sentimentul că ei au nevoie de mine acolo sunt motivația care mă încurajează în această activitate.”
