Din 2009 și până în prezent, localitatea Feștelița, Ștefan Vodă a beneficiat de circa 1,3 milioane de euro, bani nerambursabili din diverse programe lansate de Uniunea Europeană. Localitatea are statut de sat inteligent energetic și toate aceste rezultate au fost posibile datorită programelor UE, dar și abilităților primarului Nicolae Tudoreanu. Edilul crede că am fi putut avansa mult mai rapid la capitolul creșterii bunăstării populației dacă guvernele RM ar fi fost mult mai serioase și ar fi implementat buche cu buche Acordul de asociere. Tocmai din cauza dublelor standarde aplicate de administrația centrală a RM, efortul UE a fost perceput greșit de către unii cetățeni ai Republicii Moldova.
Cărui fapt se datorează transformarea localității Dvs.?
Nicolae Tudoreanu: Îmbrățișând unele din valorile europene am reușit schimbarea la față a localității. Cred că acest lucru se datorează faptului că am preluat din bunele practici ale țărilor europene. M-a marcat foarte mult prima mea vizită în Cehia care a avut loc în anul 2005. Am observat câte investiții cu caracter public s-au făcut după integrarea în UE a acestei țări, cum autoritățile de acolo implementau programe ambițioase în domeniul infrastructurii publice și cum satele de acolo s-au schimbat, chiar dacă și până la aderare erau modele de reper pentru noi. Odată cu aderarea la UE și România a devenit un model concludent pentru noi. Sistemul administrativ din România a fost evaluat, iar faptul că avem aceleași rădăcini ne-a ajutat ca în rezultatul unor înfrățiri să aducem bune practici în localitățile noastre.
Cum s-au schimbat lucrurile în Feștelița datorită lecțiilor pe care le-ați învățat din practica țărilor UE?
Nicolae Tudoreanu: Dacă e să comparăm cu acei aproape 50 de ani de dominație sovietică, dezvoltarea localității Feștelița din ultimii 15-17 ani a fost una mult mai pronunțată. În 2005 localitatea nu era gazificată, nu era conectată la rețeaua de apeduct, nu aveam nici un metru de asfalt sau grupuri sanitare în clădirile publice. Toată infrastructura publică era la pământ, în gospodăriile particulare nici nu putea fi vorba de grupuri sanitare sau de băi în casele oamenilor. Între timp lucrurile s-au schimbat esențial, localitatea este gazificată în proporție de 100%, este conectată la apeduct, practic fiecare gospodărie este conectată la apeduct, avem primii cinci km acoperiți cu asfalt, toate instituțiile publice au fost renovate datorită banilor europeni. Tot ce s-a întâmplat în acest timp reprezintă un salt destul de important și n-am fi putut realiza această schimbare dacă nu vedeam aceste lucruri bine puse la punct în țările UE.
În afară de a vedea aceste practici a fost nevoie și de a însuși anumite abilități, dar și de resurse financiare importante…
Nicolae Tudoreanu: Primul program european cu care ne-am lansat a fost în 2009. Atunci am accesat un proiect în cadrul Programului de Vecinătate România-Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul prevedea crearea unei infrastructuri în domeniul culturii și asigurarea cu logistica necesară. Acesta a fost unul dintre primele proiecte din Republica Moldova finanțat de UE în cadrul programelor de vecinătate. Auditul internațional care a fost elaborat după finalizarea proiectului ne-a creat un CV destul de bun care din 2009 și până în 2021 ne-a ajutat să accesăm peste 1, 3 milioane de euro, bani nerambursabili din diverse programe lansate de UE.
Cât de greu sau de ușor învăță statul RM să împărtășească valorile UE?
Nicolae Tudoreanu: Statul RM și-a cam profanat imaginea în relația cu UE, nu și autoritățile publice locale. Evident că lucrurile s-ar fi produs mult mai rapid la capitolul creșterii bunăstării sociale dacă guvernele RM ar fi mult mai serioase și ar implementa buche cu buche Acordul de asociere. Sunt foarte multe duble standarde aplicate de administrația centrală a RM și acest lucru a fost înțeles de către instituțiile europene. Chemarea noastră este ca în relația UE cu RM să se pună accent pe cooperarea cu autoritățile locale, pentru că astfel beneficiile vor fi resimțite mult mai rapid de către cetățeni. Poate din cauza acestor carențe unii cetățeni judecă cumva aspirațiile UE de a dezvolta RM și n-o fac pe bună dreptate. Instituțiile UE au avut încredere în guvernele RM, fapt care a creat această disonanță între efortul depus de instituțiile europene și perceperea unor conaționali de-ai noștri despre aceste aspirații. Sperăm să reușim în timp să diminuăm din această percepție pentru că nu e doar una incorectă, dar și păguboasă.
Pledați pentru ca UE să lucreze direct cu autoritățile publice locale…
Nicolae Tudoreanu: Bineînțeles. Eu aș opta pentru ca în instituțiile UE care au programe de susținere financiară pentru Republica Moldova să fie angajați vorbitori de limbă română, ca toate ghidurile și cererile de solicitare să fie prezentate în limba română, astfel ne-ar fi mult mai ușor. Conceptul proiectului despre care vă spuneam că l-am câștigat în 2009 a fost acceptat să fie prezentat în limba română. Faptul că toată această corespondență este acum în limba engleză pune în dificultate autoritățile locale, iar autoritățile centrale se folosesc de acest impediment și creează diferite agenții de implementare la nivel central care consumă foarte mulți bani pentru birotică și administrarea proiectelor, iar pentru infrastructură rămâne foarte puțin. De aceea, ar fi foarte important ca în Cancelariile UE să fie angajat personal care cunoaște limbă română, acolo să facă rapoartele în limba engleză iar pentru noi toate aceste proceduri să fie traduse în limba română. Astfel ar deveni mai simplu pentru autoritățile publice locale să acceseze proiectele europene, iar beneficiile ar fi unele de neimaginat pentru mulți.
Vă mulțumim!
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
