12 primari din Republica Moldova, membri ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) au participat la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, care s-a desfășurat în perioada 19-22 februarie, la Palatul Parlamentului din București. Astfel, edilii au menționat că, în pofida faptului că sunt pe maluri diferite au un scop comun, și anume fortificarea autonomiei locale și colaborarea continuă pentru atingerea acestui deziderat.

Astfel, în cadrul ședinței solemne au fost dezbătute cele mai arzătoare probleme ale administraţiilor locale din mediul rural. Sute de aleşi locali au avut ocazia să-şi spună păsurile direct premierului Sorin Grindeanu şi miniştrilor, dar şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Emil Drăghici, a vorbit despre o unire a eforturilor din partea structurilor asociative care reprezintă autorităţile locale, dar şi despre crearea unui pact pentru autonomie locală.

EMIL DRĂGHICI, PREȘEDINTE ACoR: ”Am participat la prea multe sfârşituri neîncepute sau doar începute, dar niciodată la începuturi care să aibă continuare!”

Dorim să ne unim eforturile şi cu celelalte structuri asociative. Nu împotriva guvernanţilor – pentru ca împreună cu guvernanţii să găsim soluţii la problemele cu care se confruntă colectivităţile locale şi autorităţile administraţiei publice locale. Nu cumva aceasta este calea de urmat într-o societate demnă pentru sfârşitul celui de-al doilea deceniu al secolului al XXI-lea? Am încercat să ne manifestăm deschiderea, semnând acordul de parteneriat şi o parte, şi cealaltă. Numai că rupturile guvernamentale ne fac de fiecare dată să fim la un nou început. Spuneam anul trecut, pe 4 iulie 2016, la Forumul Administraţiei Publice, că am participat la prea multe sfârşituri neîncepute sau doar începute, dar niciodată la începuturi care să aibă continuare. Nutrim convingerea că actuala guvernare îşi va manifesta plenar voinţa în continuarea unui început din 2013, prin semnarea aici, în faţa dumneavoastră, a unui acord de parteneriat, care să consfinţească priorităţi şi soluţii cu termene de rezolvare şi rapoarte de progres, a spus Drăghici.

 MARIANA GÂJU, PRIMAR DE CUMPĂNA: ” Noi nu dorim doar să le aducem la cunoştinţă problemele, ci vrem ca ele să se rezolve, vrem să reducem acest decalaj enorm care există între mediul rural şi cel urban!”

În context, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, prim-vicepreşedinte al ACoR, a specificat: „Am subliniat problemele cu care se confruntă administraţiile publice locale din mediul rural, urmând ca zilele următoare, împreună cu secretarii de stat, să intrăm în profunzimea subiectelor. Noi nu dorim doar să le aducem la cunoştinţă problemele, ci vrem ca ele să se rezolve, vrem să reducem acest decalaj enorm care există între mediul rural şi cel urban. Noi le-am cerut celor prezenţi doar să guverneze ţara şi să fie linişte între toţi românii”. 

De la tribuna forului, primarii au solicitat deblocarea programelor cu finanţare europeană, mai ales în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură: alimentare cu apă, canalizare, drumuri, probleme comune pe ambele maluri ale Prutului. De asemenea, se doresc modificări legislative, mai ales la Legea educaţiei, Legea finanţelor publice, Legea auditului fiscal, Legea administraţiei publice. „Dorim modificarea Legii educaţiei, să se spună clar cine plăteşte, şi din ce surse, bursele elevilor, trans-portul elevilor, salariile personalului didactic auxiliar, şoferul de pe microbuzul şcolar, întreţinerea microbuzului şcolar. La ora actuală toate acestea sunt lăsate în cârca primarului.”, a adăugat primarul Mariana Gâju. 

Tototdată, primarii au mai atacat şi Legea salarizării, solicitând să fie plătiţi corespunzător pentru munca, dar mai ales pentru responsabilităţile pe care le au. 

Preşedintele ACoR Vrancea, primarul Ștefan Moscu, a declarat că temele abordate au vizat probleme cu care se confruntă primarii, respectiv lipsa de personal, armonizarea legislației și punerea în aplicare a legii privind achizițiile. „Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a achizițiilor publice, cea mai mare parte a primăriilor vrâncene se confruntă cu o nouă problemă și anume cu lipsa personalului specializat pentru a face aceste achiziții publice. Mai mult, există primării care nu au prevăzut în organigramă un număr mai mare de personal pentru a putea înființa acest serviciu, în cadrul căruia ar trebui să fie angajate minim trei persoane specializate în achiziții publice“, a precizat președintele AcoR Vrancea, primarul comunei Cîrligele Ștefan Moscu. 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, prezent la eveniment, a declarat că adminstraţia publică din România trebuie să iasă din „starea de paralizie”, precizând că este „inadmisibil” ca un primar să ştie că nu încalcă nicio lege, dar să nu poată sta liniştit pentru că nu ştie ce are şi ce nu are voie să facă. „Se tot vorbeşte de ani de zile despre primari, oameni politici, miniştri care ocupă diverse funcţii şi care, vezi Doamne, fac şi dreg. Cel mai important lucru este să fie o legislaţie clară. Fiecare dintre dumneavoastră vrea să ştie un lucru simplu: ce am voie să fac şi ce nu am voie să fac? Pentru că e inadmisibil ca un primar sau un ministru sau cineva care conduce o instituţie publică să ştie că nu încalcă nicio lege şi cu toate as-tea să nu poată să stea liniştit. Nu mai e nicăieri, în nicio ţară, acest lucru. Legis-laţia este clară, dacă este clară şi e încălcată, cel care a încălcat legislaţia plăteşte. Vreau să ştiu şi eu ce am voie să fac, ce n-am voie să fac, nu să mă trezesc la un moment dat că cineva îmi spune că n-ai încălcat nicio lege, dar ai greşit”, a afirmat Dragnea.

Premierul Sorin Grindeanu le-a transmis primarilor că îi aşteaptă la Guvern, afirmând că „la Palatul Victoria se mai întâmplă şi alte lucruri decât proteste”. „Vă aştept la Guvern, la Palatul Victoria se mai întâmplă şi alte lucruri decât proteste. Vă rog să veniţi la Palatul Victoria. Noi lucrăm în continuare”, le-a spus Grindeanu primarilor prezenţi la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România. El a afirmat că va avea un consilier de stat care se va ocupa doar de comunităţile locale şi problemele pe care le au comunităţile locale. „E prea mare parcă diferenţa între  România urbană şi România rurală, e de datoria noastră ca prin tot ce înseamnă programul de guvernare, programele pe care le vom lansa, unele dintre ele le-am lansat, această diferenţă să o reducem. În continuare sunt localităţi în România care nu au apă, nu au asfalt, nu au canalizare. Toate aceste lucruri pot fi făcute prin programele pe care, pe unele le-am lansat, altele vor fi lansate în perioada următoare”, a adăugat premierul.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a îndemnat edilii comunelor din România să se înfrățească cu localități din Republica Moldova cărora să le aloce fonduri în vederea dezvoltării, consolidând astfel legăturile și evitând o ruptură definitivă. Oricâte nemulțumiri s-au adunat timp de 28 de ani, totuși România merge înainte, chiar dacă mai șchiopătează. Da, e neplăcut, cum am mers eu în 2014, din Arad spre București, venind din Europa, să văd cum stă autostrada înghețată și am mai trecut și în anul acesta o dată și am văzut-o chiar ca în pastelurile lui Alecsandri: Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară, sub o zale argintie…. Chiar stătea zăpada pe autostradă, pe alocuri prăbușită. Da, e neplăcut. Asta trebuie corectat și asta vreau să vă urez pentru următorii 10 — 20 de ani: să reușească România să își pună la punct infrastructura, să deschidă vasele comunicante, arterele, să funcționeze economia și mai bine. Să devină România Germania de Vest pentru Republica Moldova, a spus Chirtoacă, în cadrul celei de-a XX-a sesiuni ordinare a Adunării generale a Asociației Comunelor din România.

El a mai menționat că bugetele comunelor din România sunt de cinci-zece ori mai mari decât cele ale comunelor din Republica Moldova, iar autoritățile locale din țara noastră au, în plus, acces la fonduri europene. Chirtoacă a evidențiat că bugetul unui sat de 2.000 de locuitori din Republica Moldova este de aproximativ 100.000 de euro sau chiar mai puțin. Bugetul României este de 50 de miliarde de euro, în condițiile în care cel al Republicii Moldova este de un miliard de euro, a spus el. Îndemnul cu care vin spre dumneavoastră este să identificați sate, comune de dincolo de Prut și să acționați pe baza principiului solidarității, să alocați din bugetul dumneavoastră 10.000 — 20.000 de euro, dacă se poate 50.000 — 100.000 de euro, în fiecare an, pentru proiecte de dezvoltare de dincolo de Prut, în satul pe care îl alegeți dumneavoastră. Legea românească permite ca localitățile înfrățite din România și Republica Moldova să poată face acest schimb, adică dumneavoastră să le puteți oferi inclusiv sprijin financiar pentru dezvoltare. Să fiți dumneavoastră Bruxelles-ul satului de dincolo de Prut.  În felul acesta s-ar crea foarte multe legături, s-ar pune câte o ancoră în fiecare sat, astfel încât acest teritoriu dintre Prut și Nistru să nu fie rupt definitiv, a spus primarul Chișinăului.