Consultări la comisia parlamentară pentru administrație publică din Parlamentul de la Chișinău
Mai mulţi primari de oraşe şi experţi au fost convocaţi miercuri la o primă rundă de consultări publice în comisia parlamentară pentru administraţie publică pentru a discuta criteriile după care un oraș poate fi avansat la statut de municipiu și competențele extinse de care s-ar putea bucura administrația noilor municipii. Primarii insistă că schimbarea denumirii nu ajută la nimic dacă nu le aduce și mai multă autonomie financiară, dreptul de a colecta și administra independent o parte din taxe și impozite. Discuţia coincide cu dezbaterea care are loc acum privind o eventuală reformă administrativă, care ar urma să se producă înaintea alegerilor generale locale. Valentina Basiul relatează.
Parlamentul a votat în vara anului trecut un proiect de lege prin care orașele Orhei, Cahul, Ungheni, Soroca ar urma să devină municipii. Dezbaterile care au urmat au trezit apetitul şi altor localităţi urbane de a pretinde acelaşi statut. Astfel, au apărut pe eventuala listă de asteptare Edineţul, Hânceştiul şi Străşenii. Înainte de a proceda la examinarea legii în lectură finală, deputaţii au dorit să afle şi opiniile edililor care conduc aceste oraşe.
În Republica Moldova deja există cinci municipii: Chişinău, Tiraspol, Bender, Bălţi şi Comrat. Prin ce se explică acest interes pentru statutul de municipiu? Răspunsul îl are aproape fiecare primar – odată cu noul statut edilii îşi doresc mai mulţi bani din impozitele pe care le colectează, dar şi mai multă libertate de acţiune, după o perioadă îndelungată în care rolul oraşelor zise de provincie a fost diminuat. Altfel spus, aleşii locali vor o descentralizare reală, despre care se vorbeşte de ani buni în Republica Moldova. Anume acest aspect pare să-i preocupe şi pe părtașii eventualei amânări a alegerilor generale locale, care, în mod normal, ar urma să aibă loc în luna iunie, pentru ca această reformă să fie finalizată înainte de scrutin, iar primarii să capete acea autonomie pe care şi-o doresc.
Primarul oraşului Orhei, Vitalie Colun, a spus că urbea pe care o conducevrea să redobândească statutul pe care l-a avut în perioada 1998-2001, atunci când reşedinţele de judeţ aveau statut de municipiu. El oferă şi alte motive pentru care a cerut includerea Orheiului în lista municipiilor:
„În primul rând, sunt sigur sută la sută că oraşele vor avea bugete de dezvoltare şi, având bugete de dezvoltare, vor avea capacitatea să asigure prestarea serviciilor publice nu numai în oraşe, dar şi satelor limitrofe. Respectiv, statutul de municipiu dă capacitatea de a negocia şi cu instituţiile donatoare, dă capacitatea de a participa în proiectele regionale şi totodată dă capacitatea de a dezvolta urban regiunea”.
Când au trecut în revista criteriile în baza cărora un oraş poate pretinde la statutul de municipiu, edilii au avut şi reproşuri la adresa foştilor şi actualilor guvernanţi. Dezvoltare economică sau infrastructură mai bună nu poţi obţine atunci când banii de la centru sunt împărţiţi pe criterii politice, a afirmat primarul oraşului Cahul, Petru Burlacu:
„În cazul în care oraşul Cahul nu corespunde criteriului drumuri asfaltate şi variantă albă, să întrebăm de ce? Pentru că nu au fost surse pentru aceasta şi nu vor fi în cazul în care politicul va repartiza după colorit. Propun decât de a schimba denumirea din oraş în municipiu să fie adoptată o lege cu privire la repartizare per capita a investiţiilor şi a fondului rutier”.
Unii deputaţi din coaliţia de guvernare au sugerat că poate ar fi mai bine ca legea cu privire la atribuirea statutului de municipiu să fie adoptată la pachet cu eventuala reformă administrativ-teritorială. Deputata PCRM ElenaBodnarenco a avut o poziţie contrară. În opinia sa, această reformă nu poate fi făcută în grabă, având prea multe necunoscute.
O opinie similară a avut şi directorul executiv al Congresului Autorităţilor Publice Locale, Viorel Furdui, care a accentuat că nici politicienii din coaliţia de guvernare nu au o poziţie comună: fie că vor să optimizeze numărul de raioane, fie că vor să optimizeze numărul de primării sau în general să renunţe la raioane.
„Sunt foarte mari semne de întrebare privind oportunitatea. Astfel de reforme complexe nu pot fi făcute peste noapte. Însuşi procesul de conceptualizare, de elaborarea unei viziuni clare unde dorim să ne mişcăm, necesită timp”.
Juriştii Asociaţiei Promo-Lex, care au monitorizat mai multe scrutine, au recomandat parlamentului să adopte hotărârea prin care va fi stabilita data alegerilor generale locale, evitând astfel speculaţiile la acest subiect. În opinia lor, amânările vehiculate de unii politicieni nu au suport legal, iar scrutinul poate fi amânat „doar în caz de război sau catastrofă”.
