Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a propus pentru consultări publice proiectul unui nou Cod Funciar. Noul proiect funciar urmează să înlocuiască Codul Funciar existent, adoptat în anul 1991. Subiectul a fost discutat la radio Sputnik Moldova cu Angela Dogotari, șeful Direcției îmbunătățiri funciare și dezvoltare tehnologică din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și expertul Congresului Autorităților Locale din Moldova Alexandru Morcov.

Ultimul Cod Funciar a fost adoptat în 1991. Cu ce îmbunătățiri vine noul proiect, ce beneficii vor avea agricultorii?

Angela Dogotari: La etapa adoptării, în 1991, scopul Codului Funciar  a fost reglementarea procesului de privatizare a terenurilor, între timp majoritatea acestora au fost privatizate. Pe parcursul acestor ani au intervenit noi relații funciare, astfel Codul Funciar a fost modificat de nenumărate ori, dar nu a atins obiectivele propuse. Ministerul vine cu o inițiativă nouă, elborând un nou proiect al Codului Funciar, ce reglementează regimul juridic al acestuia, relațiile funciare între persoane și relațiile funciare stabilite între deținătorii de terenuri sau APL, dar și APC. Codul Funciar este structurat astfel încât are câteva destinații: agricolă, fondul forestier, terenuri destinate fondului apelor, pentru construcții și amenajări, cele cu destinație specială și cele destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.  Practic, sunt aceleași destinații ca și în Codul care este acum în vigoarele, doar că prin noul Cod se propune o descentralizare a tuturor funcțiilor și anume a celor ce țin de modificarea destinației terenurilor agricole, de gestionarea tuturor categoriilor de teren. De exemplu, schimbarea destinației terenurilor este reglementată și în Codul Funciar în vigoare, adică în cazul în care terenul este pe teritoriul APL, schimbarea destinației se face prin decizia Consiliului local, iar în cazul în care terenul este din domeniul public sau privat al statului schimbarea destinației se face prin hotărâre de Guvern.

De ce tocmai în 2018 s-a decis de a elabora un nou Cod Funciar?

Angela Dogotari: Proiectul se elaborează de câțiva ani, a ajuns și în Parlament la un moment dat, dar a fost restituit ministerului pentru reexaminare. În ultimii ani au fost formate mai multe grupuri de lucru, ținând cont de importanța și amploarea problemelor în domeniul relațiilor funciare, noul Cod a fost discutat, elaborat analizat minuțios pe parcursul ultimilor ani, iar recent acesta a fost transmis Guvernului pentru examinare și adoptare. Acest proiect conține 12 capitole și 83 de articole unde sunt reglementate, între altele, norme ce țin de consolidarea terenurilor agricole. De exemplu, în cazul în care se vor depista terenuri care nu sunt prelucrate sau sunt abandonate, APL va avea dreptul să administreze temporar acest lot de pământ, însă mai întâi va fi identificat proprietarul sau potențialul moștenitor care va fi somat ca în termen de două-trei luni să-l prelucreze. Această normă este prevăzută și pentru a nu afecta loturile vecine, pentru că sunt foarte multe plângeri în acest sens. În acest sens, e bine să menționăm că pe an ce trece, rămân tot mai puține terenuri neprelucrate.

Dle Alexandru Morcov, era nevoie de un nou Cod Funciar?

Necesitatea a apărut imediat după introducerea Codului Funciar din 1991. De mulți ani se tot încearcă modificarea lui, din cauza unor impedimente în activitatea APL, APC, dar și a cetățenilor, agenților economici. Este important să menționăm că în cazul Codului Funciar, accentul nu ar trebui să fie pus doar pe terenurile cu destinație agricolă, deoarece el reglementează de fapt toate categoriile de destinații, inclusiv modurile de folosință a terenurilor. La elaborarea noului Cod Funciar au fost mai multe discuții, în cadrul cărora au fost antrenați nu doar cei mai buni experți din țară, dar și din exterior.

Despre consolidarea terenurilor ce părere aveți?

Alexandru Morcov: Trebuie să fim foarte atenți atunci când examinăm metode de consolidare a terenurilor agricole și care este suprafața potrivită pentru agricultură, deoarece riscăm să susținem producătorii agricoli mari și să distrugem producătorii mici și mijlocii din acest sector. Sunt întreprinderi agricole sau antreprenori în domeniul agricol care dețin mai multe terenuri agricole dispersate într-un câmp, sau mai multe câmpuri. Este greu de consolidat aceste terenuri, din mai multe motive. Multe dintre ele sunt moștenite și nu este clar cine este moștenitorul, unii proprietari au plecat peste hotare și nu mai au grijă de aceste loturi, ș.a.

Cât de ușor sau de greu va putea fi schimbată destinația terenurilor?

Angela Dogotari:  Dacă este un teren proprietate privată, de principiu se schimbă destinația la terenul agricol, sunt și cazuri când din terenurile cu destinație de construcție se schimbă în destinație agricolă. Doritorii de a schimba destinația trebuie să depună o cerere către APL, iar decizia de schimbare a destinației aparține consiliului local. Până a fi modificat Codul Funciar, toate proiectele de destinație a terenurilor trebuiau avizate de Guvern. Din 2015 această funcție aparține APL.

Să înțelegem că această prevedere este salutată de CALM?

Alexandru Morcov: Ea este salutată în primul rând de către APL, deoarece a deblocat unele procese. Erau dosare care stăteau ani până se aproba o hotărâre de Guvern în acest sens. De exemplu, transmiterea acestor competențe către APL a impulsionat procesul de instalare a eolienelor pentru producerea energiei, mai ales că avem o țară dependentă, din punct de vedere energetic.

În unele cazuri primăria este obligată de stat să procure unele loturi de teren.

Angela Dogotari: Terenurile agricole nu sunt atât de scmpe încât prmăriile să nu-și permită să le procure.

Alexandru Morcov: Este incorect și neconstituțional să punem aceste obligațiuni pe seama APL. Nu vom susține aceste prevederi, deoarece acest lucru ar periclita activitatea APL. Bugetele și așa sunt austere, veniturile proprii sunt destul de mici, inclusiv din cauza că autoritățile statului nu și-au onorat niște angajamente. De exemplu, impozitului funciar, sau valoarea bunului imobil nu au fost actualizate de foarte mult timp.

Angela Dogotari: Noul proiect al Codului Funciar a fost dezbătut public și nimeni nu a prezentat obiecții sau propuneri în acest sens. Totuși, dacă este necesar, credem că el poate fi îmbunătățit în Palament.

Care vor fi avantajele pe care le vor avea aleșii locali după aprobarea noului Cod Funciar?

Alexandru Morcov: Eu pot să vă spun ce prevederi ar trebui să fie în noul Cod, deoarece este un document de care depinde buna administrare a proprietății funciare de către APL. Mă bucur că există inițiativa de a crea un sistem informațional pentru gestionarea datelor despre proprietățile funciare, deoarece multe din aceste atribuții au fost transmise APL încă din 1997, însă fără sursele financiare foarte clare. CALM lucrează la dezvoltarea unui sistem complex care va fi transmis spre utilizare APL, având ca obiectiv facilitarea lucrului în acest domeniu. Sperăm că prevederile noului Cod Funciar vor facilita activitatea APL.

Imprimare