IDIS ”Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) a lansat la 21 ianuarie, portalul de date deschise http://moldova.ineko.sk/. Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței de evaluare a proiectului “Îmbunătățirea controlului financiar al autorităților publice locale în Republica Moldova“. La conferință au participat reprezentanții INEKO, SlovakAid și Transparency International Slovacia, reprezentanții autorităților publice centrale și locale din Republica Moldova, precum și experții din domeniul finanțelor publice.
În condițiile evenimentelor care se întâmplă în Republica Moldova, transparența și urmărirea modului în care sunt utilizate resursele în bugetele publice reprezintă o prioritate de bază pentru organizațiile active și toate entitățile publice responsabile din această țară, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Peter Golias, directorul INEKO, a subliniat importanța transparenței în activitatea APL-urilor din Moldova: “Sunt sigur că transparența finanțelor locale în Moldova va îmbunătăți managementul financiar al autorităților publice, va implica mai mulți actori în monitorizarea fluxurilor financiare și va scădea riscul de corupție atunci când vor fi decise fondurile care urmează a fi transferate de la nivelul central”.
Portalul online, care include peste 130 000 de date și o hartă interactivă, prezintă nivelul de transparență a gestionării finanțelor publice în 898 de localități și 32 de raioane ale țării. Printre indicatorii monitorizați se numără ponderea veniturilor și a cheltuielilor, datoriile înregistrate, împrumuturile luate de la stat și activele financiare în perioada 2012 – 2014. Astfel, potrivit site-ului http://moldova.ineko.sk/, în anul 2014, autoritățile publice locale din Moldova au cheltuit cel mai mult pentru învățământ (1 miliard 941 milioane lei), gospodărie comunală (734 milioane lei) și transporturi (464 milioane lei). Totodată, pentru deplasările în interes de serviciu, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de primăria municipiului Chișinău (769 mii lei), urmată de primăria municipiului Bălți (69 mii lei) și a orașului Ceadâr – Lunga (34 mii lei). La polul opus, cele mai puține cheltuieli publice locale au fost utilizate pentru agricultură, menținerea ordinii publice și apărarea națională.
În ceea ce privește cheltuielile pe cap de locuitor, localitățile care au cheltuit cel mai mult la acest capitol au fost satul Chioselia Rusă din mun.Comrat (9 773 lei), satul Stolniceni din r-nul Hâncești (8 873 lei), comuna Tohatin din mun. Chișinău (8 mii lei), satul Cuizăuca din raionul Rezina (7 mii lei) și satul Temeleuți din r-nul Călărași (6 mii lei). La capitolul venituri, raioanele cu cele mai mari venituri înregistrate în 2014 au fost Cahul (258 milioane lei), Hâncești (246 milioane lei) și Orhei (240 milioane lei).
„Portalul reprezintă un instrument nou de acces la informație care va spori transparența în activitatea autorităților publice, oferind astfel posibilitatea oricărui cetățean să obțină informații cu privire la banii publici, fără a depune vreo cerere sau a se deplasa la sediul primăriei”, a menționat expertul juridic IDIS „Viitorul”, Viorel Pârvan.
Pentru a verifica veridicitatea datelor publicate pe portalul http://moldova.ineko.sk/, IDIS „Viitorul” a realizat cercetarea sociologică de evaluare a nivelului de sustenabilitate financiară a APL-urilor de nivelul I. Astfel, potrivit expertei Angela Secrieru, autoritățile publice din Moldova se confruntă cu următoarele probleme: potențial financiar insuficient; ponderea mică a veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare; lipsa pârghiilor pentru a influenţa contribuabilii în vederea asigurării oportunităţii şi plenitudinii achitării impozitelor şi taxelor locale; planificarea financiară nesatisfăcătoare și participarea limitată a cetăţenilor la dezbaterea bugetului local. „Procesul bugetar în Republica Moldova, şi nu doar la nivelul UAT analizate, nu produce bugete credibile. La elaborarea bugetului local se aplică tehnici simpliste de prognozare a veniturilor şi cheltuielilor, iar estimarea cheltuielilor se face în baza normativelor care nu iau în considerare necesităţile reale ale localităţilor, fapt pentru care bugetul local are o credibilitate scăzută în rândul cetățenilor”, consideră Angela Secrieru, expert financiar IDIS „Viitorul”. Cercetarea sociologică a fost realizată pe un eșantion de 45 de primării din nouă raioane și din municipiul Chișinău.
„Nu este vorba despre timp sau bani, este vorba despre oamenii implicați în gestionarea corectă a bugetului local”, a explicat Pavel Codreanu, primarul comunei Ruseștii Noi.
Chiar dacă primăria orașului se confruntă cu o sumedenie de probleme, cum ar fi, colectarea taxelor, impozitul pe venit sau problema salariilor în plic, ne-am propus ca în 2016 să începem informarea activă și să modernizăm pagina oficială a primăriei, care va pentru prezenta în mod transparent activitățile primăriei și va fi mai deschisă față de cetățeni, a spus Bondari Veaceslav, primarul orașului Anenii Noi.
În baza analizei datelor și a feedback-ului primit de la decidenți și autoritățile publice locale din țară, vor fi înaintate recomandări pentru îmbunătățirea politicii fiscale la nivel local și va fi realizat un raport comprehensiv despre sănătatea financiară a autorităților administrației publice locale din Moldova, însoțit de recomandări.
Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului “Îmbunătățirea controlului financiar al autorităților publice locale în Republica Moldova“ care este implementat de Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO), în parteneriat cu IDIS „Viitorul”, cu susținerea financiară a National Endowment for Democracy (NED) și SlovakAid. Proiectul urmărește să sporească responsabilizarea financiară a autorităților publice locale din Moldova.
Pentru detalii, contactaţi asistentul de proiect, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
