Un schimb important de opinii cu privire la activitățile de advocacy în cadrul organizației CEMR/Platforma, inclusiv privind Strategia Platforma de Advocacy 2021-2030, în pregătirea viitorului Steering Committee a avut loc la 5 octombrie curent. De notat că Platforma este una dintre principale organizații internaționale prin intermediul căreia CALM face advocacy la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.
În cadrul mesei rotunde s-a discutat, în special, despre actualele provocări majore în domeniul dezvoltării la nivel internațional – crize multiple care se consolidează constant, situația geopolitică, războaie și conflicte etc. La prezentarea Strategiei de Advocacy Platforma a fost menționat faptul că crizele au schimbat substanțial atât domeniul dezvoltării internaționale cât și contextul geopolitic care au existat până în anul 2020.
Dl Alexandru Osadci, Coordonatorul relațiilor internaționale CALM, a susținut că, din păcate, situația este mult mai gravă decât o discutăm în mod normal la Bruxelles. Vechea ordine mondială și, în consecință, vechile principii și politici de dezvoltare se destramă și nu mai funcționează. De fapt, recent, această teză privind ordinea globală a fost susținută de dl Antony Blinken, Secretarul de stat al SUA, care a scos în evidență inexistența vechii ordini mondiale și a menționat despre o nouă eră a competiției globale care se profilează. Reieșind din aceste considerente, în cadrul politicilor de dezvoltare, la fel, avem nevoie de niște schimbări radicale, sau chiar de o revizuire majoră și de reconfigurare totală a politicilor, practicilor, abordărilor și instrumentelor de dezvoltare.
De notat că au fost luate în considerație mai multe aspecte cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare de pe glob, în rezultatul implementării politicilor de dezvoltare internațională, inclusiv probleme foarte bine cunoscute în Republica Moldova – efectele crizelor globale și creșterea nivelului de sărăcie, lipsa finanțării cît de cît semnificative pentru investiții capitale în infrastructură, lipsa atenției față de reformele de bază și promovării acestora, efectele mai mult decît modeste în domeniul democratizării și descentralizării statului și societății, lipsa progreselor la nivel global în domeniile justiției și luptei cu corupția, etc.
Potrivit dlui Osadci, în afară de crize, există și alte motive cheie sau cauze principale ale situației actuale. În primul rând, din păcate, destul de des persistă incapacitatea și ignoranța donatorilor, organizațiilor internaționale și experților internaționali în ceea ce privește dezvoltarea. Lipsa voinței de a înțelege și de a cunoaște societățile, prioritățile și nevoile Sudului Global (țărilor în curs de dezvoltare) a condus nu numai la creșterea popularității BRICSului în calitate de principal opozant al abordărilor globale, dar și la pierderea încrederii în partenerii internaționali, inclusiv în ţările care simpatizează Uniunea Europeană și principiile liberale moderne. ”Totul a mers atât de departe încât sarcina noastră cheie este de a recâștiga Sudul Global”, a afirmat Alexandru Osadci.
Potrivit expertului CALM, suntem nevoiți și obligați să studiem Sudul Global aproape de la zero, să-l înțelegem și să începem să vorbim limba acestor țări, să răspundem la prioritățile și viziunile lor de dezvoltare și mai puțin să le impunem niște valori care le sunt străine și care adesea sunt privite cu multă reticență. Mai mult decât atât, unele dintre aceste valori fie nu corespund idealului proclamat, fie deja au eșuat în țările Nordului Global (în țările occidentale), fapt recunoscut și de unii oficialii de rang înalt.
De notat ca și în Moldova ne confruntăm cu situații cînd anumite principii sunt promovate excesiv, în timp ce cele altele, esențiale pentru dezvoltarea țării, precum descentralizarea statului, democrația locală, reforma amplă și efectivă a administrației publice, climatul de afaceri și dezvoltarea economică rămîn fără rezultate și fără atenția cuvenită din partea partenerilor internaționali, ceea ce de ani sporește indiferența guvernanților față de aceste subiecte.
La ședință au fost prezentate și câteva inițiative europene noi, precum Team Europe for Democracy, Global Gateway, noul ciclu de programare NDICI. Au fost exprimate îngrijorări cu privire la viitoarele alegeri în Parlamentul European din 2024, dar și privind eventuala consolidare a forțelor politice de extremă dreaptă în Parlamentul European.
O atenție deosebită a fost atrasă asupra includerii explicite a politicii și geopoliticii în programele de dezvoltare ale Uniunii Europene. Această problemă a amalgamării politicilor și geopoliticilor, pe de o parte și dezvoltării, pe de altă parte, mereu a provocat discuții aprinse, inclusiv acum au fost manifestate preocupări semnificative, mai ales că această tendință a căpătat amploare în ultima perioadă de timp. Dl Alexandru Osadci a menționat că, deși această problemă ar trebui abordată din perspective diferite trebuie să fim foarte atenți și să nu uităm că ingerința în politica internă reprezintă un risc semnificativ de degradare a încrederii în partenerii internaționali și ar putea duce la pierderea sprijinului pentru aceștia din partea populației, așa cum s-a întâmplat în mai multe țări ale Sudului Global.
În ceea ce privește geopolitica, s-a atras atenția asupra ingerinței acesteia în politicile de dezvoltare, lucru absolut inacceptabil ca țările partenere din Nordul Global (țările dezvoltate) să dicteze țărilor din Sudul Global (în curs de dezvoltare) ce trebuie de făcut. Această teză a fost susținută de colegii din Franța care au menționat că ei se confruntă acum cu asemenea probleme în mai multe țări africane – când oamenii pur și simplu au respins abordările Nordului Global asupra valorilor și dezvoltării și astfel s-au îndepărtat atât de propriile guvernări, cât și de influența internațională în țările lor. S-a menționat că aceasta este o problemă majoră, ce trezește o mare îngrijorare și nu trebuie să fie lăsată în voia sorții deoarece, în viitor, toată dezvoltarea va avea strânsă legătură cu această abordare. Dl Boris Tonhauser, Director Executiv al Platformei, a susținut această idee și a menționat că deoarece astfel de probleme persistă, trebuie să fie inițiate discuții și să fie elaborată o poziție comună, inclusiv pentru Strategia de Advocacy Platforma 2021-2030. „Aceasta este o problemă pe termen lung, care va necesita multe consultări și deliberări și care va influența cu siguranță advocacy în viitor”, a conchis Alexandru Osadci.
