Zeci de primari ajung anual în fața instanței, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) emite în privința lor acte nefavorabile. Cea mai comună încălcare depistată de inspectorii de integritate se referă la admiterea conflictelor de interese. Astfel, doar în anul 2022, 33 de astfel de cazuri au fost constatate în urma verificărilor. De altă parte, Viorel Rusu, expert al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), declară că, în pofida faptului că partea leului a fluxului financiar este concentrată la nivel central, șase din zece reprezentanți ai APL vizați de controale sunt exponenții puterii locale.
Prin intermediul portalului vreauinfo.md, am solicitat Autorității Naționale de Integritate (ANI) statistica actualizată a rezultatelor verificării averii și intereselor primarilor, dar și numărul de contestații depuse de aceștia. Din răspunsul primit din partea ANI, constatăm că, pe parcursul anului 2022, inspectorii de integritate au emis 59 acte de constatare în privința primarilor. În cazul a 44 dintre edili s-au constatat abateri, doar 15 dintre cei luați la bani mărunți susținând testul de integritate. Cele mai frecvente devieri vizează regimului juridic de declarare a averii și intereselor personale – 8 , al conflictelor de interese – 33, al incompatibilităților – 3.
Loading...
Reload document
Open in new tabDin numărul total de acte de constatare emise în anul 2022 în privința primarilor, 13 au fost contestate la Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție de către persoanele supuse controlului în 2022.
Viorel Rusu, expert CALM, spune că asociația pe care o reprezintă primește plângeri și solicitări de asistență din partea membrilor săi în ceea ce privește actele și acțiunile inspectorilor de integritate, inclusiv cu referință la cadrul normativ defavorabil din domeniu. Totodată, Rusu menționează că 60 la sută din subiecții verificărilor sunt primarii, deși la nivel central sunt concentrate cele mai considerabile resurse financiare.
„Per ansamblu, situația este de așa natură că marea majoritate a cazurilor examinate de ANI privesc doar aleșii locali (circa 60 %), deși la nivel central sunt concentrate resursele financiare și există cauze de rezonanță majoră care nici până azi nu au finalitate. Se creează impresia că continuă controlul excesiv și defavorabil asupra aleșilor și funcționarilor locali, deja prin intermediul ANI, comparativ cu perioada statului capturat când „prima scripcă” în intimidarea aleșilor locali revenea organelor procuraturii și de urmărire penală. Aceste fapte au fost constatate și prin recomandările recente ale Congresului Puterilor Locale și Regionale ale Consiliului Europei”, menționează Rusu.
Rusu mai spune că CALM are și reprezentantul său în cadrul Consiliului de Integritate a ANI, care de multiple ori a atras atenție conducerii ANI la faptul că aleșii și funcționarii locali sunt defavorizați în raport cu alți funcționari și demnitari de la nivel central, nu sunt asigurare instruirile și măsurile de prevenire din partea ANI, având în vedere că consilierii și primarii, mai ales în domeniul rural, nu dispun de serviciu juridic și mulți sunt la început de mandat, iar legislația în domeniul integrității, în special al conflictului de interese, este foarte complexă, uneori chiar contradictorie, aplicându-se de foarte multe ori defavorabil pentru fapte pur formale (fără careva daune interesului public), în unele cazuri chiar retroactiv.
CALM a elaborat și un set de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legal.
FIȘIER:
De la începutul anului 2023, deja 19 pimari au fost verificați de ANI. Aceștia repreintă, în principal, partidele de opoziție: doi aleși pe lista PLDM, șapte – PSRM, unul – PUN, șase – PDM, doi – Partidul Șor. Printre edilii verficați se regăsește primarul de Telița, Anenii Noi, Rodica Russu, care a candidat independent. În lista celor verificați de la începutul anului nu se regăsește niciun primar care a participat în campania electorală locală din 2019 pe listele partidului de la guvernare, PAS.
Alexei Coadă, primar al satului Cușmirca, raionul Șoldănești PLDM
Leonid Cotorcea, primar al satului Baraboi, raionul Dondușeni PSRM
Vera Dascăl, primar al satului Drochia, raionul Drochia PDM
Mihail Donos, primar al satului Ciripcău, raionul Florești PDM
Vladislav Zloi, primar al satului Dondușeni, raionul Dondușeni PSRM
Anatolie Bojenco, primar al comunei Frasin, raionul Dondușeni PDM
Rodica Russu, primar al comunei Telița, raionul Anenii Noi CI
Ruslan Aramă, primar al comunei Egorovca, raionul Fălești PSRM
Angela Zaporojan, primar al satului Colonița, mun. Chișinău PSRM
Liudmila Buzgan, primar al satului Răculești, raionul Criuleni Partidul Șor
Veaceslav Terentii, primar al comunei Căinarii Vechi, raionul Soroca PDM
Valeriu Tizu, primar al comunei Petreni, raionul Drochia PDM
Serghei Bric, primar al satului Stoicani, raionul Soroca PDM
Simion Magnet, primar al satului Elizaveta, municipiul Bălți PUN
Ion Berladean, primar al satului Cotova, raionul Drochia PSRM
Vasile Cubei, primar al satului Maramonovca, raionul Drochia PSRM
Ion Lupașcu, primar al satului Mîndîc, raionul Drochia PLDM
Valentin Țițanu, primar al satului Terebna, raionul Edineț PSRM
Ion Stratulat, primar al comunei Crihana, raionul Orhei Partidul Șor
ANI a fost anterior în mijlocul unor scandaluri privind inițierea controalelor la comandă și mușamalizarea altora. Instituția a rămas fără șef pe 4 aprilie 2022, după ce Rodica Antoci a depus cerere de demisie la Președinție, iar membrii Consiliului de Integritate au aprobat-o, cu vot unanim. Rodica Antoci a fost suspendată din funcție după ce a fost audiată și recunoscută în calitate de bănuită, la începutul lunii februarie a anului trecut, într-un dosar pornit pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Acțiunile sale și ale unei angajate din anturajul său ar fi cauzat instituției publice un prejudiciu în valoare totală de 126.570 de lei.
Rodica Antoci a fost implicată și în scandalul din anul 2021, atunci când au fost depistate breșe serioase în funcționarea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Procedura de audit a scos la iveală mai multe abuzuri admise la distribuirea acestora.
În data de 7 martie, Comisia de concurs privind suplinirea funcției de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI) a anunțat rezultatele probei scrise. Punctajul maxim a fost obținut de către președintele interimar al instituției, Lilian Chișca. Acesta a acumulat 74 de puncte. Chișca este urmat de Alexandru Stavinschi cu 61 de puncte și Veaceslav Guțan – 36 de puncte. Cei trei candidați urmează să treacă și a doua etapă a concursului, proba de interviu.
Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
