Despre etapa la care a ajuns dialogul între APL și APC s-a discutat în cadrul emisiunii „Ora primarului de la 10 TV. Invitații în studio au fost Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț și expertul CALM Viorel Rusu.
Cum calificați dialogul dintre APL și APC? Dle Cojocaru, de la Edineț până la Chișinău, la nivel administrativ, cât de repede sau cât de încet se parcurge această distanță?
Constantin Cojocaru: În contextual utilizării tehnologiilor IT, astăzi distanța nu este o problemă, întrucât diseminarea informației centru- APL poate fi făcută oricând și pe orice cale. Importantă este calitatea comunicării, între nivelul I sau II și administrația centrală. Distanța Edineț-Chișinău, chiar dacă este de peste 200 km, cel puțin pentru mine, ca reprezentant al partidului de guvernământ, nu încurcă să avem o comunicare destul de eficientă, deoarece tehnologia modernă ne permite să intrăm în contact ori de câte ori este nevoie. Altceva este calitatea propriu-zisă a relațiilor APL-APC și cât de sistemică este această formulă. Important este ca APC, dar și APL să ne facem calitativ și la nivelul așteptărilor populației datoria, acolo unde suntem. Cu toate acestea, am impresia că de vreo zece ani fiecare e pe unda sa specifică, APC își face datoria acolo unde este, iar primarii încearcă să iasă din situație așa cum pot, fiecare în parte. Probabil trebuie să punem la punct niște lucruri ca să stabilim clar prin ce ar trebui să se caracterizeze această legătură între noi, cei din APL și APC. CALM și Cancelaria de Stat ar trebui să fie instituțiile care ar trebui să țină legătura între noi, ca să ne regăsim pe aceeași undă, în contextul problemelor care sunt în țară. Această legătură s-a cam pierdut anul trecut, în contextul în care anul 2016 a fost unul destul de productiv pentru că am încercat să ne auzim unii pe alții, ceea ce este foarte important. La începutul lunii februarie, când am marcat Ziua Administrației Publice Locale, reprezentanți ai APL, dar și Ambasadorii SUA și UE în RM au adus unele critici la adresa guvernării și probabil au convins și APC să înțeleagă că trebuie să găsim o formulă de comunicare, alta decât a fost în 2017. În acest context, salut inițiativa premierului Pavel Filip de a aduna la sfârșitul lunii februarie reprezentanții APL din fiecare raion, circa 40 de primari, pe de o parte, și reprezentanți ai Guvernului, pe de altă parte, unde am încercat să ne spunem păsul. Am abordat toate problemele pe care le avem, despre necesitatea reactivării Comisiei Paritare, urmează să vedem ce va fi. Presupun că va fi un an greu, pentru că este unul electoral, dar sper că comunicarea APL-APC va fi una de bun augur pentru ambele administrații.
Primarii uniți sub umbrela CALM au o agendă comună, bazată pe descentralizarea locală, reforma APL. Cât de consistent este acest dialog cu APC și cât de mult insistă CALM ca această agendă să coincidă sectorial cu cea a APC?
Viorel Rusu: În mod firesc, agendele APL și APC nu are trebui să fie diferite, deoarece ambele componente care formează administrația într-un stat au drept sarcină îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor acordate cetățenilor. Interesele care sunt urmărite sunt diferite: unele general-statale și altele sunt interese locale. Din acest motiv, ar trebui să fie o convergență între aceste agende ca să fie îmbunătățită viața cetățenilor RM. În ceea ce privește agendele respective, sarcina CALM este ca problemele și doleanțele APL să fie auzite și să se meargă în aceeași direcție pentru a le soluționa, deoarece de rezultat beneficiază toți membrii societății. Din aceste considerente, agendele date ar trebuie să fie cât de cât conexe. Pot să vă aduc și un exemplu în acest sens. Zilele acestea se elaborează cadrul de cheltuieli pe termen mediu unde sunt planificate diferite venituri de către APC și se fac pe anumite domenii. Noi am participat acolo și vreau să vă spun că sumele din bugetele pentru următorii ani sunt pur și simplu preluate statistic din anii trecuți și trecute pentru următorii ani. Pe de altă parte, APC au posibilitatea să depună diverse proiecte care vor fi implementate, investiții, iar APL nu au această posibilitate. Aici ar trebui să existe o convergență între agende ca să fie echitate: atât APC, cât și APL să poată să facă propuneri, inclusive de investiții. În asemenea condiții am crea un cadru de cheltuieli pe termen mediu pe țară și am soluționa problemele complexe. Dialogul respectiv ar trebui să fie atât la nivel instituțional, cât și din punct de vedere procedural, dar și pe anumite domenii concrete. Trebuie să existe o armonie dintre interesele centrale și cele locale.
Constantin Cojocaru: Orice tip de dialog, fie că e vorba de persoane alese la nivel local sau central, în primul rând este o discuție între oameni politici. Cei de la nivel central fac o politică centrală, sistemică, la nivel central, cei locali fac o politică locală, în interesul comunității. Dincolo de acest aspect, este foarte important ca fiecare în parte să conștientizeze că, în afară de faptul că urmărește ca o dată la patru ani să-și mențină mandatul, prezența fiecăruia într-o funcție sau alta trebuie să fie justificată prin dovezi și realizări concrete. Dacă vorbim de APC, atunci ea, prin politicile sale centrale, prin Legi urmărește să ușureze munca APL. Noi, cei de la nivel local, suntem niște persoane de asemenea politice, care încercăm să implementăm aceste Legi acolo unde activăm. Încă de când a fost instituită Ziua APL, APC se întrunește cu reprezentanți ai APL la fiecare început de februarie. Sigur că noi venim cu multiplele probleme pe care le avem, cu cerințe. Ceea ce m-a șocat în acest an a fost faptul că primarii nu au venit cu aceste doleanțe, ci majoritatea au solicitat să fie găsită o formulă de comunicare. Acest lucru înseamnă că se conștientizează faptul că această comunicare dintre APL și APC nu este la nivelul la care trebuie să fie și că este necesar să obținem o formulă ca aceasta să capete un caracter sistemic, deductiv și instituționalizat. Atunci când nu ne prea înțelegem, când nu prea comunicăm, problemele de la sine se agravează și starea de psihoză care există se transmite cetățenilor pe care îi reprezentăm. Mă bucur că am reușit să ne așezăm la masa de discuții, iar ceea ce a fost spre sfârșitul lunii februarie, cânt președintele CALM Tatiana Badan, pe de o parte și premierul Pavel Filip, pe de altă parte ne-au pus față în față pe guvernul local și cel central, ne-a demonstrat de fapt că noi adesea vorbeam despre același lucru, doar că îl concepeam foarte diferit. La a doua întrevedere pe care am avut-o cu Guvernul nu au mai fost reproșuri, doar am încercat să vedem ce avem de făcut, pe ce trebuie de pus accentele, am încercat să aducem lucrurile pe făgașul normalității și sper că vom putea să mergem mai departe.
Într-un an electoral nu există riscul de a mima acest dialog, care să nu fie instituționalizat și care ar putea să fie doar o capcană cu scop electorat.
Constantin Cojocaru: Indiferent dacă Guvernul rămâne sau pleacă după alegeri, oricum rămân o bună parte dintre cei care fac politicile în cabinetele Executivului. Responsabilitatea nu ține doar de un ministru sau de un premier. Totuși, mă bucură declarația premierului că Guvernul trebuie să-și facă datoria, indiferent dacă e sau nu campanie electorală. Chiar și în cazul în care restabilirea dialogului ar urmări un scop electoral, important e să avem rezultate benefice pentru cetățeni. O capcană ar fi atunci când fiecare ar merge pe căi diferite și ne-am preface că nu vedem problemele ce trebuie soluționate. Atunci când am încercat să ținem cont unul de părerea celuilalt am avut și rezultate, iar recent am reușit să formăm un grup de lucru din care fac parte reprezentanți ai Cancelariei de Stat și ai APL. Este un rezultat pe care nu-l putem contesta. Noi, primarii vom decide din ce Comisii specializate să facem parte, experții pe care îi avem în cadrul CALM vor fi îndrumătorii noștri în realizarea acestor obiective, a anumitor politici. Este important ca Guvernul să conștientizeze că toate aceste propuneri care vin din partea primarilor, prin intermediul experților CALM, sunt problemele comunităților pe care le reprezentăm. Anul 2016 a arătat cu lux de amănunte că ceea ce a propus CALM: descentralizarea finanțelor publice, a Fondului Rutier, dreptul de a ne adresa la Curtea Constituțională, schimbarea destinațiilor terenurilor ș.a., nu au fost interese ale primarilor, ci ale comunităților RM și receptivitatea Guvernului Filip în primul an de mandat a demonstrat că împreună putem realiza multe lucruri. Numai schimbarea destinației terenurilor a făcut că astăzi, în zona Edineț să avem peste 10 stații eoliene, ceea nu era posibil de realizat ani în șir. Doar o singură realizare a dezlegat mâinile multor agenți economici.
Reforma administrației publice tot în cadrul unui dialog instituționalizat ar trebui să fie elaborată…
Viorel Rusu: CALM a spus în repetate rânduri că nu trebuie să facem reformă a APC, pe de o parte și a APL, pe de altă parte. Ele sunt două componente ale unui singur organism. S-a pornit de la reforma APC, deși trebuia să pornim de la descentralizarea serviciilor publice. Dacă reformezi administrația publică și nu reformezi însuși conceptul de serviciu public, care trebuie să fie ori la nivel central, ori la nivel local, există riscul ca această reformă să eșueze. Noi am propus să stabilim exact ce competențe, în anumite domenii, le delegăm APL, ca în rezultat serviciul să fie cât mai aproape de cetățean. Reformele sunt binevenite, doar că ele trebuie să fie efectuate pe cale evolutivă și deductivă. Dialogul între APL și APC este ca și negocierea unui contract. Cu regret, noi încă mai avem mentalitate mai veche, astfel încât unii încă mai consideră că pot să dicteze, iar ceilalți trebuie să execute. De fapt, e vorba de doi parteneri care trebuie să se așeze la masa negocierilor și să soluționeze problemele de interes general.
Departamentul de Comunicare al CALM
