Implementarea Programului Național de Dezvoltare a orașelor-poli de creștere în perioada 2021-2027 a fost subiectul emisiunii „Spațiul Public de la Radio Moldova. Scopul programului este ca cele șase municipii selectate (Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul și Comrat) să se dezvolte și să contribuie la creșterea economică națională și regională. Potrivit primarului municipiului Ungheni Alexandru Ambros, aceasta este o inițiativă binevenită, iar după mai mulți ani de discuții ideea prinde contur. Primarul municipiului Cahul Nicolae Dandiș este de părere că în Republica Moldova există strategii de dezvoltare, anumite planuri sectoriale etc, însă cea mai complicată parte râmâne a fi decizia Parlamentului de a aloca mijloacele financiare necesare pentru realizarea acestui program.
Alexandru Ambros a declarat că până la această etapă au fost identificate 9 proiecte prioritare pentru municipiul Ungheni. „Ele presupun dezvoltarea infrastructurii, revitalizarea urbană, prestarea mai calitativă a serviciilor. Astfel vom stimula nu doar dezvoltarea economică a orașului, dar și a regiunilor limitrofe. Ne dorim să dezvoltăm și să extindem în localitățile din regiune serviciile de apă și canalizare, evacuare a deșeurilor, livrare a agentului termic, transport, infrastructură rutieră etc. Cu toate acestea, operatorii serviciilor respective se vor afla pe teritoriul orașului Ungheni deoarece aici există capacități, experiență, dar și mai multe resurse.”
Alexandru Ambros a specificat că își propune ca regiunea Ungheni să devină una cheie, care creează condiții de atragere a investițiilor. „Această zonă va deveni interesantă și pentru alți investitori atunci când vom avea o infrastructură a drumurilor, de apa și canalizare foarte bine dezvoltate, resurse energetice eficiente și efective etc.”
Primarul a amintit că în Ungheni există o zonă economică liberă care atrage forță de muncă și din localitățile situate la 30-40 km de municipiu. „În cadrul Consiliului local am discutat și despre necesitatea creșterii spațiului locativ pe care să îl putem oferi oamenilor care își găsesc un loc de muncă în municipiu. De asemenea, trebuie să creăm condiții atractive pentru cât mai mulți investitori și sperăm că acest program național va crea premise pentru ca în zonele respective să fie îndreptate resurse din atât din țară, cât și din străinătate.”
Vorbind despre asigurarea cofinanțărilor în cadrul proiectelor, Alexandru Ambros a explicat că primăria pe care o reprezintă apelează de mai mulți ani la băncile comerciale pentru a lua credite. „Punem în gaj doar fluxurile de bani care intră pe conturile primăriei municipiului Ungheni. Acum 10 ani acest lucru părea ciudat pentru unii angajați din domeniul bancar, această practică fiind una frecventă în România, acolo băncile concurează între ele pentru a da credite statului. Noi nu putem pune în gaj primăria, o școală sau o grădiniță, dar operăm cu fluxurile de bani și asta preferă băncile. Deja de 10 ani utilizăm această metodă pentru a folosi banii primăriei în calitate de cofinanțare.”
Alexandru Ambros a menționat că împovărarea creditorială a unei UTA nu trebuie să fie mai mare de 20% din sursele proprii, iar primăria municipiului Ungheni este mereu la limita acestor 20% deoarece numai astfel poate fi asigurată dezvoltarea localității. „Banii împrumuți îi folosim pentru a atrage resurse de zece ori mai mari. Este o abordare care are efect de sinergie.”
La ora actuală și în municipiul Cahul sunt implementate mai multe proiecte importante de dezvoltare. Primarul Nicolae Dandiș a confirmat că localitatea pe care o reprezintă este un pol de creștere economică. „Prin anumite documente ale autorităților centrale se confirmă acest lucru, sperăm însă să existe și niște angajamente concrete, materializate prin proiecte care să dea și mai mare valoare municipiului.”
Nicolae Dandiș a explicat că în Republica Moldova există strategii de dezvoltare, anumite planuri sectoriale etc, cea mai complicată parte râmâne a fi decizia Parlamentului de a aloca mijloacele financiare necesare pentru realizarea Programului Național de Dezvoltare a orașelor-poli de creștere. „Pentru noi hotărârea de Guvern arată mai degrabă ca o declarație de intenție. Aș fi vrut ca în bugetul pentru anul 2021 să fie alocați bani pentru realizarea acestui obiectiv, sperăm ca măcar viitorul Parlament să prevadă alocarea de resurse în legea bugetului pentru anul 2022, să cunoaștem care este ponderea acestor bugete pentru fiecare municipiu, să putem planifica resursele și să realizăm ceea ce ne propunem. Dacă totuși vom discuta doar despre planuri și strategii, atunci nu prea avem cum să înregistrăm rezultate semnificative.”
Programului Național de Dezvoltare a orașelor-poli de creștere pentru perioada 2021-2027 conține patru componente: (1) conectivitate și mobilitate urbană; (2) competitivitate și susținerea activităților economice; (3) revitalizare urbană și dezvoltarea infrastructurii spațiilor publice; (4) modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare și rețelelor de unități publice.
Bugetul estimativ al Programului constituie circa 2,7 miliarde de lei. Din suma totală, circa 800 milioane de lei vor fi alocați din bugetul de stat, celelalte resurse vor fi donate de către unii parteneri internaționali ai Republicii Moldova.
Menționăm că într-un Aviz la proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova, CALM atrăge atenția asupra faptului că la nivel de stat si strategic, concepția polilor de creștere este strâns legată de Planul Național de Amenajare a Teritoriului (PNAN), conceptul polilor de creștere fiind doar o parte sau un element al PNAT. În opinia CALM, promovarea și aprobarea diverselor programe și strategii de dezvoltare este afectată de lipsa documentului directoriu- PNAT, fără de care nu pot fi asigurate efectiv obiectivele declarate.
Totodată, CALM consideră că pentru a atinge rezultatul scontat, Programul dat urmează să beneficieze de o sursă de finanțare consistentă și distinctă de cele existente în prezent și indicate în proiect (sursele financiare preconizate pentru realizarea programului nominalizat sunt formate, în mare parte, din redistribuirea și concentrarea surselor financiare din fondurile și programele destinate tuturor UAT.)
De asemenea, potrivit CALM, este necesară: o analiză și argumentare mai profundă sub aspectul economic; o atenție sporită infrastructurii de transport; a unui studiu a fenomenului și factorilor migrației interne și elaborarea unor acțiuni care să contribuie la depășirea impedimentelor în direcția creșterii migrației interne către polii de creștere economică identificați.
În document, CALM atrage atenția asupra faptului că în conceptul polilor de creștere nu se regăsesc politici de reintegrarea teritorială, iar actualul program lasă fără acoperire câteva zone importante: Rezina-Râbnița; Șoldănești și Căinari; Căușeni-Ștefan Vodă etc.
Serviciul de Comunicare al CALM
