De mai bine de 30 de ani, piața din Slobozia Mare adună zilnic oameni din toată Lunca Prutului de jos, ba chiar și din localitățile de frontieră din România. Oamenii cumpără produsele locale de care au nevoie, iar sătenii câștigă un ban având cui vinde cele produse în gospodărie.
Pe lângă aceasta, localitatea are un potențial turistic enorm, fiind situată lângă lacul Beleu, având un muzeu cu peste 10 mii de exponate, dar și oameni gospodari gata să găzduiască turiști. Deși pare că satul are toate premisele pentru a se bucura de o dezvoltare economică durabilă, veniturile populației continuă să fie modeste, iar circa 30 la sută din populația satului este plecată la muncă peste hotare.
Nu este ușor, dar vrem să lucrăm acasă
„Înainte să plecăm la muncă în Italia, șapte ani am produs carne de porc pe care o vindeam la piață. Am muncit 10 ani peste hotare, iar când ne-am întors, toți banii câștigați i-am investit în același tip de afacere. Acum creștem 200 de porci pentru oamenii din toată zona de sud a țării. Deși aveam de toate în Italia, iar prietenii noștri italieni ne mai roagă și acum să ne întoarcem să începem un business acolo, noi am decis să continuăm afacerea aici, la Slobozia Mare”, spun soții Brovcenco, producători de carne de porc din Slobozia Mare.
Asemenea familiei Bovcenco mai sunt alți 1396 gospodari care produc lapte și brânzeturi, carne proaspătă, legume și fructe, cereale și nuci, produse din piele și blană, articole de artizanat. Toate aceste bunătăți atrag anual circa 12 mii de persoane din zona de sud a țării și România. Însă, prezența masivă a populației, solicită și condiții pe măsură, mai ales în situația pandemică.
„Ne lipsesc condițiile de comerț a cărnii și de aceea am închiriat un magazin în afara pieței pentru a putea vinde carnea în condiții salubre. Construcția unei hale moderne ne-ar ajuta să vindem în condiții mai bune chiar în piață unde sunt toți cumpărătorii. Suntem siguri că și cumpărători ar fi mai mulți. Nu este ușor, dar vrem să lucrăm acasă”, spune Elena Brovcenco.
Familia Saranciuc vine la piață cu un produs neordinar, „cavurma” — un mezel delicios din carne de oi și ardei iuți. Așa cum familia are o turmă de circa 100 oi, produce vara brânză de oi, iar toamna cavurma.
„Noi producem și vindem cavurma deja de șapte ani. Asta e afacerea noastră. Dacă ar fi să vindem doar carnea, ne-ar ieși foarte ieftin, dar așa avem un produs cu valoare comercială adăugată, ceea ce ne permite să achităm salariile angajaților pe care îi avem pentru întreținerea oilor. Este un produs relativ ușor alterabil și ar fi excelent să avem condiții adecvate în care să vindem brânza, cavurmaua — o hală modernă cu frigidere, aer condiționat ”, spune Alexandra Gîrneț.
Piața transfrontalieră: plămânii economiei locale
Pentru a propulsa dezvoltarea economică la nivel local, PNUD și Elveția susțin Slobozia Mare și alte 24 comunități să consulte oamenii referitor la prioritățile locale, pentru ca apoi acestea să se regăsească în documentele strategice locale și să fie puse în practică.
„În vara anului 2019, pentru prima dată în istoria satului, ne-am așezat la o masă de discuții — noi — autoritatea publică locală, agenții economici, micii producători și diaspora. Discutând despre cum putem reanima economia locală, am constatat că avem mulți producători și o piață care activează de peste 30 de ani, iar bunurile produse la noi sunt solicitate în toată zona, dar și în localitățile transfrontaliere din România. Dacă vom susține producătorii locali, vom crește numărul locurilor de muncă și veniturile populației”, spune Valentina Carastan, primara satului Slobozia Mare.
În cadrul primului forum economic local, cei circa 100 de participanți au aprobat foaia de parcurs pentru dezvoltarea economică a satului Slobozia Mare. Participanții la forum — producători și comercianți din sat au fost consultați privind conceptul pieței, una din prioritățile de dezvoltare economică alese.
„De zeci de ani creștem legume și flori în seră pe care le vindem la piață, dar niciodată nimeni nu ne-a întrebat părerea. În 2019, primăria și asociația de băștinași ne-a adunat și am discutat cum vrem să fie piața, dar și toată localitatea. Noi ne-am spus părerea și chiar suntem gata să donăm bani și să contribuim cu muncă pentru a construi mai repede piața”, spune Elena Mîțăblîndă.
Succesul este molipsitor
Astfel, oamenii și-au unit eforturile și au început construcția noii piețe cu finanțe obținute din mai multe surse: din bugetul local 1,5 mil lei, Guvernul Elveției prin proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală” a oferit 1,14 mil. lei, Consiliul raional Cahul — 400 mii lei, programul guvernamental DAR 1+3 a oferit 250 mii lei. Băștinașii și-au propus să colecteze 114 mii lei, astfel bugetul total ajungând să fie de 3,4 mil. lei. Până acum 72 de persoane au donat circa 80 mii de lei.
„Am donat pentru piață. Vreau să merg la cumpărături în condiții bune. Dacă nu o să creștem noi satul acesta, cine o să o facă. Suntem tare mândri că vom fi cel mai dezvoltat sat din Lunca Prutului de jos. Vreau să avem pensiuni, locuri turistice bine amenajate și turiști care să ne ducă vestea în lume”, spune
Liudmila Arbuz, băștinașă stabilită în Italia.
Construcția a cinci căsuțe rustice este pe ultima sută de metri. Acolo își vor comercializa produsele apicultorii locali, 2 meșteri populari, crescătorii de flori, vinificatorii locali.
Apoi, va fi pavat teritoriul și marcate locurile de vânzare pentru producătorii care realizează marfa din mijloace de transport și va fi construit drumul de acces către piață.
„Așa cum toți așteaptă condiții de comercializare a produselor perisabile, o hală agroturistică modernă cu peste 20 locuri pentru vânzarea cărnii de ovine, caprine, bovine, porcine, produse lactate va fi gata în 2021. Tot atunci va apărea și un pavilion cu tarabe pentru 25 producători de legume și fructe. Nu vor lipsi nici produsele industriale pentru care vor fi construite 5 gherete. Așa cum piața este principalul punct vizitat din localitate, vom face din aceasta o platformă de promovare a destinațiilor turistice. Vom instala semne de orientare turistică și a panou informativ. Scopul nostru este să dezvoltăm local pentru a influența național ”, spune Valentina Carastan.
Victorii mici pentru rezultate mari
Acum, prioritatea numărul unu a oricărei localități devine supraviețuirea economică. Fără o economie locală sănătoasă, nici o localitate din țară nu va putea supraviețui social și demografic. Cele cca 900 economii locale din Moldova sunt diferite ca mărime, specializare, dinamică și perspective de dezvoltare. Unele comunități locale au o economie bazată pe industrie, iar altele pe agricultură.
„Noi lucrăm cu primăriile, ajutându-le consultativ și financiar să gândească și să implementeze intervenții de dezvoltare economică locală. Aceasta ar permite schimbarea dinamicii, dar în primul rând, setarea unor trenduri de optimism economic local. Doar exemplele de succes pot face această schimbare de paradigmă. Cooperarea și buna înțelegere dintre Primărie și oamenii cu spirit antreprenorial din localitate este principala precondiție a succesului. Suntem siguri că acest model va fi rapid preluat și de alte comunități din țară”, susține Andrei Darie, specialist de programe la PNUD Moldova.
Relansarea economiilor locale depinde de implicarea cetățenilor, care din martori trebuie să devină părtași la procesele de transformare.
„Am decis că această schimbare să fie realizată în comun cu pași și victorii mici, monitorizate permanent. Odată realizate unele scopuri, permanent trebuie setate obiective noi pe termen scurt. Acum deja sunt finalizate lucrările la căsuțele rustice, iar construcția halei e în plină desfășurare, mai avem alte peste 10 victorii rapide, care și reprezintă parcursul către Slobozia Mare — un pol economic la sudul țării și destinație turistică inedită”, conchide Valentina Carastan.
PNUD a elaborat un ghid de dezvoltare economică locală pentru administrația publică locală, pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor de funcționare a economiei localităților. Tot aici se conțin instrumentele și pârghiile pe care le au aleșii locali la dispoziție pentru promovarea unor politici locale de dezvoltare economică: de atragere a investițiilor, de sprijinire a afacerilor existente și de stimulare de noi antreprenori locali.
Text: Tatiana Solonari, PNUD Moldova
Foto: Ion Buga, PNUD Moldova
