La 1 martie, la Chișinău, în prezența APL, a primarilor și reprezentanților organismelor internaționale, premierul Pavel Filip a prezentat programul „Drumuri bune pentru Moldova. Acest proiect are o valoare estimativă de 1,6 miliarde de lei. 500 de miolioane de lei din suma prevăzută pentru implementarea acestuia sunt din Fondul Rutier, alte 1,1 miliarde Guvernul le va aloca din bugetul de stat. Despre unele aspecte ale acestui program au discutat, în cadrul emisiunii Regionalii de la TV8, primarul municipiului Strășeni Valentina Casian și primarul orașului Cimișlia Gheorghe Răileanu.
Mihail Sircheli: APL primește al doilea an consecutiv bani din Fondul Rutier. De ce era necesar de a aloca surse suplimentare din bugetul de stat pentru a repara drumurile?
Valentina Casian: Necesitatea este mare pentru că în orice localitate este important să reabilităm drumurile, majoritatea acestora fiind într-o stare deplorabilă. Pe noi ne interesează care este sursa acestor 1,6 miliarde de lei, cum trebuie ei repartizați, dacă va fi sau nu consultată populația în această privință, pentru că aceștia sunt bani publici și cetățenii trebuie să decidă ce sector este mai vulnerabil. Chiar dacă din 2017 valorificăm resursele din Fondul Rutier, restul sumei constituie una planificată adăugător. Acest program „Drumuri bune pentru Moldova înseamnă de fapt o sumă în plus care va fi alocată pentru reparația curentă sau capitală a drumurilor. Până a fi publicată această hotărâre de Guvern, nici eu ca și primar, dar nici consilierii nu cunoșteam ce drumuri vor fi reparate, ce sumă va fi alocată pentru reparația lor și alte detalii importante. Prima prezentare a programului respectiv a fost la 1 februarie, după aceasta fiecare primar a fost contactat pentru a fi selectată acea porțiune de drum care va fi reparată. În municipiul Strășeni însă acest lucru nu s-a întâmplat, din acest motiv și a fost o reacție din partea autorităților locale, dar și din partea mea.
A fost acest program discutat în cadrul unui dialog instituționalizat sau doar separat, cu unii primari?
Gheorghe Răileanu: Spre deosebire de municipiul Strășeni, în Cimișlia s-au purtat discuții cu mult înaintea zilei de 1 februarie. M-a surprins acest proiect și mi-am adus aminte de investițiile masive care se făceau tot timpul în campaniile electorale. Înainte, de regulă, partidele repartizau Fondul Rutier între ele și dădeau bani primarilor care erau mai aproape de conducere și aveau mai multe perspective de a aduce voturi. Actualul proiect are ceva diferit și anume faptul că în fiecare localitate se va vira câte un million de lei, indiferent de apartenența politică. Cu toate acestea, această abordare este o încălcare a principiilor descentralizării și ale democrației. Totuși, s-ar părea că guvernarea a decis să adune bani pentru a construi drumuri, ceea ce este foarte important, deoarece infrastructura este unul dintre elementele cheie ale confortului localității. În realitate însă consider că rezultatul nu va fi cel pe care îl așteaptă guvernarea.
Valentina Casian: Cât privește dialogul instituționalizat, ne amintim cu toții de discuțiile aprinse care au fost la 1 februarie cu privire la faptul că acesta nu există între APC și APL. Puțin mai târziu am avut o ședință cu participarea membrilor Guvernului și Consiliul de Administrare al CALM, în cadrul căreia reprezentanții Guvernului ne-au întrebat de ce spunem că nu există dialog, în condițiile în care unii dintre ei au avut zeci de ieșiri în teritoriu și înttâlniri cu mii de oameni. CALM a încercat să explice că acest lucru nu înseamnă dialog instituționalizat. Dialogul instituționalizat ar fi atunci când CALM-ul cu experții săi (exact așa cum are și Guvernul) dezbat cu responsabilii din executiv unele propuneri, inițiative. În acest caz, acest program trebuia să fie consultat la nivel instituționalizat cu CALM-ul, asociația care întrunește circa 800 de primării, despre modalitățile și variantele cele mai accesibile, ca să avem rezultatul așteptat de cetățeni la nivel local. S-a decis însă să fie consultate doar unele localități.
Aș vrea să vă întreb dacă ați înțeles după ce criterii a fost aprobat acest proiect de decizie. În acesta este indicată lista completă a drumurilor sau porțiunilor de drum care urmează a fi reparate. În diferite localități e vorba de diferite porțiuni, care încep de la jumătate de km. Cum credeți, după ce logică s-au luat aceste decizii?
Valentina Casian: Noi nu înțelegeam și mulțumim dlui Adrian Ermurachi pentru că a avut această inițiativă de a convoca o ședință în cadrul căreia am încercat să primim răspuns la toate întrebările care ne frământă: cum a fost elaborat acest proiect, despre costuri, ș.a. De exemplu, în municipiul Strășeni, pentru strada Ștefan cel Mare există un proiect tethnic elaborat din bani publici care costă 450 mii lei și care cuprinde captarea apelor pluviale, partea electrică, amenajarea parcărilor ș.a. Nu înțelegem de ce s-au selectat doar două sectoare de 500 de metri, costul cărora valorează 2,4 milioane de lei. Nu înțelegem de ce un sector care costă 18 milioane din acest întreg ce valorează 60 de milioane de lei se va repara cu 2,4 milioane de lei. Ce fel de lucrare va fi aceasta? Mai mult ca atât, în municipiul Strășeni, pe acest sector este planificată construcția magistralei centrale de canalizare, acest proiect a demarat în octombrie, anul 2017. Autoritățile de nivelul II, fără a se consulta cu primăria, au prezentat aceste sectoare ca să fie incluse în program, deși noi am demarat lucrările de construcție a sistemului de canalizare. Noi avem aprobat un plan pentru 2018. Conform acestui plan urmează a fi construite niște drumuri, în unele sectoare se va construi magistrală de canalizare și din aceste motive trebuiau să se consulte și cu noi, ceea ce nu s-a întâmplat.
Gheorghe Răileanu: În cazul nostru s-au consultat, după care au făcut așa cum au dorit, ignorând absolut tot ce am convenit. Credeam că ceva se va schimba, dar am constatat că totul se decide voluntaristic, din motiv că cineva locuiște pe una dintre aceste străzi, sau cineva care ocupă o anumită funcție vrea să repare drumul din satul de baștină. Analizând aceste distribuiri de fonduri pentru reparația străzii observăm cu ochiul liber ce localități sunt reprezentate de opoziție și care de putere. Acest lucru se întâmplă în situația în care s-a promis că banii vor fi distribuiți în mod echitabil și depolitizat. Constatăm că nu există descentralizare, autonomie locală, spirit gospodăresc. La ședința cu executivul din 6 martie vorbeam despre standardele lor de a construi drumul pe o lățime de 6 metri, cu două straturi de asfalt de câte 5 cm. După aceste standarde poți construi 300 de metri de drum. Sunt drumuri însă unde circulă mai puțin transport și ne-am dori acolo să construim un drum cu o lățime de 4 metri, sau unde circulă circa 20 de mașini pe zi lățimea să fie de 2,5 metri. Ni s-a spus că nu pot modifica acești parametri. Peste tot unde circul în Europa văd diferite drumuri, în dependență de necesități. Din aceeași bani s-ar putea de construit 1,5 km de drum într-o anume localitate, noi vom construe doar 300 de metri.
Valentina Casian: În lipsa elaborării proiectelor , am solicitat directorului Administrației de Stat Drumuri să ne informeze în baza căror documente au obținut aceste cifre. Ei s-au bazat pe devize de cheltuieli care au fost elaborate la nivel local de întreprinderea de stat SA Drumuri Strășeni și secția Construcții Capitale a Drumurilor a Consiliului raional. În asemenea situații mă întreb de ce noi cheltuim acești bani publici să elaborăm proiecte tehnice, în condițiile în care se vine cu acest program, se face o lucrare, fără a cunoaște care va fi garanția acesteia, iar peste un an ea va fi transmisă în gestiunea autorităților de nivelul I, deoarece drumurile sunt în gestiunea noastră. Care este necesitatea dacă, cel puțin în municipiul Strășeni, noi ne propunem această dezvoltare economică, avem două subzone economice libere, avem parcuri industriale, am renunțat în general la aceste reparații pe porțiuni, iar tot ce construim acum este construcție capitală a sistemului de canalizare, a drumurilor, iluminat public stradal și toate doar în baza proiectelor? Ceea ce se face acum nu are la bază un proiect și nu înțelegem care este necesitatea de alocare a acestor resurse financiare pe porțiuni, pe sectoare, care nu știm cum sunt repartizate. Aceeași situație se atestă și în alte localități. Înainte de a veni la emisiune am sunat 20 de primari ca să-i întreb cum s-au selectat aceste sectoare în localitățile lor și la ei e exact așa ca și în municipiul Strășeni. Este regretabil acest fapt, deoarece vrei să faci ceva temeinic în localitate dar, din păcate, se vine cu un program fără a-l consulta cu noi și nici nu există acea garanție că vor fi niște lucrări executate calitativ și după un an, când se va transmite în gestiunea APL, nu știm care va fi starea acestor drumuri.
Potrivit legislației, drumurile locale aparțin autorităților publice locale. Toate lucrările de reparație și întreținere a acestora revin APL. Potrivit acestui Program aprobat de Guvern, tenderul va fi anunțat de Administrația de Stat Drumuri, tot această instituție va angaja compania care va efectua lucrările. Cine va primi lucrările efectuate, pentru că cel care angajează, acela și trebuie să primească lucrările?
Gheorghe Răileanu: Drumurile sunt proprietate publică, aparțin localităților, o parte doar dintre acestea sunt naționale. Orice construcție care se face pe acest drum local trebuie transmisă la bilanțul contabil al localității. Până în 2014 Consiliul Raional construia rețele de canalizare ș.a. și apoi ni se transmitea nouă. Noi ne împotriveam deoarece nu erau construite calitativ, se furau din resursele destinate acestor lucrări, erau și alte probleme. Era o situație dificilă, iar societatea și APL erau indignate. La sfârșitul anului 2013 a fost modificată Legea Finanțelor Publice Locale și astfel s-a stabilit că beneficiarul de investiții este cel căruia aparține terenul pe care se efectuează lucrările de construcție. Rezultă că noi trebuie să primim banii și noi trebuie să efectuăm aceste lucrări. Noi știm mai bine cum să facem apeductul, cum să orientăm scurgerea apelor. Împreună cu specialiștii încercăm să construim un sistem, să privim obiectiv, matur lucrurile, dar aceste principii sunt spulberate. Cineva ne va construi niște drumuri, fără ca noi să fim parte a acestui proces. Cred că rolul nostru va fi la etapa recepțiilor finale ale lucrărilor, dar atunci va fi prea târziu să mai spunem ceva.
S-ar putea întâmpla așa încât primarul să nu dorească să ia în primire lucrările efectuate?
Valentina Casian: Da, este posibil. Noi am avut asemenea situații când se făceau investiții, se contracta antreprenorul care făcea reparații la obiectele care erau proprietate a unității administrativ-teritoriale de nivelul I și ne impuneau să semnăm procesul de recepție finală. Am refuzat să semnez acest proces verbal și instituțiile de drept se ocupă acum de acest caz.
Ce spun oamenii despre faptul că totuși se vor repara niște drumuri în localitatea lor?
Valentina Casian: Cetățeanul nu cunoaște din ce surse se vor face aceste lucrări și noi trebuie să-l informăm că 1,6 miliarde lei sunt din bani din Fondul Rutier și din bugetul de stat. Acestea sunt taxe pe care le achită fiecare proprietar de vehicul, fiecare contribuabil la bugetul de stat. Atunci când se preconizează asemenea lucrări, cetățeanul simplu trebuie să cunoască faptul că ele se fac din banii noștri și el este cel care trebuie să decidă.
Gheorghe Răileanu: Inițial oamenii s-au bucurat, iar când au înțeles esența s-au întristat. Nu pot să înțeleg dacă de la centru se pierde controlul asupra situației sau experții selectați nu sunt tocmai cei mai buni pentru a elabora asemenea programe. Îmi amintesc că în 2014 orașului Cimișlia i-au fost transferate 4 milioane de lei după criterii politice și am impresia că în acest an se vor conduce exact după aceleași principii. Noi ne dorim să putem avea încredere în guvernare. Cred că ar fi cazul ca Guvernul să depună mai multe eforturi pentru a fi consecvent, pentru a se axa pe niște principii clare pentru cetățeni. Oamenii așteaptă din partea celor de la conducere moralitate, respectarea principiilor declarate și asumate, așa cum sunt cursul european sau valorile europene.
Departamentul de Comunicare al CALM
