La întrevederea celor peste 700 de aleși locali cu noua guvernare a statului, Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița, Ștefan Vodă a venit cu propuneri privind îmbunătățirea sistemului de finanțe publice locale.
„Sunt prea vechi în sistemul APL și aș avea foarte multe critici legate de cum au derulat lucrurile în acest domeniu. Am lucrat mai mult decât 7 prim-miniștri, nemaivorbind de viceminiștri sau secretari de stat, vreo cinci președinți de raioane și cam toți au avut discursuri bune pe latura APL. Am avut și o Strategie destul de ambițioasă, pe vremea când era ministru al Finanțelor Veaceslav Negruță. M-am mirat de deschiderea care a fost atunci, au fost incluse practic toate problemele legate de problema finanțelor publice locale, ca să expire deja câteva termene de implementare a acestei strategii. M-am bucurat și de această dată să aud ce a spus dna premier, punctând din Strategia de descentralizare problemele și soluțiile care s-ar putea regăsi în noul program de guvernare. Suntem în cea mai lungă zi a anului, iar proverbul moldovenilor că nu aduce anul cât aduce ceasul poate că astăzi își va avea utilitatea.
Nicolae Tudoreanu a fost de părere că instituțional nu este complicat de a soluționa multiple probleme, de multe ori depinde foarte mult de persoanele care sunt în funcții, iar uneori acestea nu au dreptul să decidă liber, să ia atitudine atunci când este nevoie, dar se uită cu ochii prin părți ca să vadă ce vor zice cei care i-au investit în funcții, ca să nu-i supere cumva. „Modificările operate la legea privind finanțele publice locale care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015 au creat mai multe probleme, decât au adus beneficii APL. Primul test pe care l-a picat această lege a fost implementarea Legii 270 privind sistemul unitar de salarizare. Ne-am pomenit toți cu găuri în buget și nu vedem soluția de unde să găsim venituri pe competențele proprii pentru a putea asigura plata acestor salarii. Picând acest examen, trebuie să ne dăm seama că doar rezolvând o formulă nepolitizată pentru calcularea transferurilor cu destinație generală nu soluționezi problema. Avem nevoie de amendarea totală a codurilor fiscale, titlul 6 și 7, care să fie readuse în concordanță cu prevederile noii legi privind finanțele publice locale, pentru că Codul Fiscal elaborat la sfârșitul anilor 90 deja nu mai corespunde realităților și obiectivelor pe care le au astăzi APL.
Primarul de Feștelița a afirmat că veniturile proprii nu sunt autonome. „Pe de o parte, parcă avem venituri proprii, am în vedere veniturile pe proprietate și taxele locale, pe de altă parte, sunt foarte penalizate de legislația Codului Fiscal, mă refer la facilități și la aplicarea cotelor. Și mai trist este faptul că Codul Funciar, care astăzi este principala sursă în formarea bugetelor locale, nu a fost modificat din anul 1999. Avem 100 mii de lei încasate în 1999 la o mie ha de teren agricol prelucrat și tot aceeași sumă o încasăm și astăzi , vă dați bine seama ce însemna 100 mii de lei în 1999 și ce înseamnă 100 mii în 2019, fără indexare, fără actualizare și fără a fi calculată inflația. Nu avem procese de reindexare a veniturilor proprii prevăzute prin lege. Poate sunt prea tehnic, dar am observat la un moment dat că anume problemele tehnice sunt probleme reale în APC.
Potrivit lui Nicolae Tudoreanu, uneori, la prima vedere, legile elaborate par a fi bune, însă când trec prin filtrul autorităților din ministerele și departamentele guvernului central, se găsesc atâtea virgule că nu mai înțelegi dacă legea a fost elaborată bine sau cu intenție proastă. „Exagerat de mult avem beneficiari de facilități. Cred că multe primării se confruntă cu problema cashului în primele cinci-șase luni, până apare obligativitatea plății impozitelor pe proprietate, 15 august și 15 octombrie. Sunt prea târziu indicate aceste termene și nu răspund realităților pe care noi le avem în lunile de iarnă, când cheltuielile pentru agentul termic sunt destul de mari. Exagerat este și procentul de scutire -15% și termenul prea mare, ar fi bine ca acesta să fie până la 31 ianuarie, pentru că nu are rost să dăm atâta scutire, primăria noastră, de exemplu, a pierdut de pe urma acestor scutiri mai mult de 50 mii de lei anual. Lipsește componenta investițională și m-am bucurat atunci când dna prim-ministru a trasat ca obiectiv ca impozitul pe profit al companiilor să fie transferat la nivel local. Aș sugera încă o idee, ca acest impozit să fie cu condiția reinvestirii lui în infrastructura locală, adică să nu fie pentru cheltuieli operaționale și atunci s-ar vedea foarte clar că companiile agricole, în special de la sate, vor fi interesate ca impozitul pe venit să fie unul pe măsură, ca să încercăm să aducem schimbări infrastructurii care, pe alocuri, este distrusă de transportarea cerealelor spre punctele de achiziție sau atunci când vin mașinile mari cu nitrați sau alte lucruri necesare pentru procesul agricol.
Primarul de Feștelița a sugerat ca proiectele bune care au fost pornite cu unele critici să fie continuate și anul acesta, în special „Drumuri bune, care au dat o nouă nuanță satelor noastre. „Evident că trebuie făcute careva corectări la acest proiect, însă anul acesta deja lumea este în așteptare. Aparte m-aș referi și la garanțiile sociale pentru aleșii locali. Noi, cei care avem mai multe mandate, dorim să revenim la aceste garanții sociale, pentru că acestea au fost, probabil, calculate din perspectiva bunului-simț al unui ales local, iar cei care nu au integritate să fie căutați și cercetați. Însă avem foarte mulți oameni care așteaptă să aibă niște garanții sociale, avem primari la pensie care nu pot să-și plătească facturile, avem primari care nu pot să achite contractele copiilor care își fac studiile și alte probleme. Nu toți primarii sunt de un fel. Chiar și în perioada crizelor politice, lucrurile în RM au avansat datorită autorităților locale. Suntem pregătiți împreună cu CALM să venim cu cele mai bune propuneri pentru că, până la urmă și premierul trăiește într-o comunitate unde depinde de politicile locale.
Serviciul de Comunicare al CALM
