Nicolae Pandea este primarul comunei Ștefan cel Mare, județul Călărași, președinte al Filialei Județene Călărași a Asociației Comunelor din România (A.Co.R). În cadrul Adunării Generale a A.Co.R a devenit laureat al premiului „Echipă longevivă –primar, viceprimar, activând împreună cu viceprimarul din 1996. În comuna Ștefan cel Mare infrastructura este asemeni celei din comunele europene. Nicolae Pandea ne spune ce își mai doresc cetățenii, dar și care este rolul unei asociații reprezentative a autorităților locale.
Felicitări cu ocazia premiului obținut recent! Mulți ani în domeniul APL ar fi o urare potrivită sau nu?
Nicolae Pandea: Poate fi catalogată și ca o pedeapsă pentru că nu este ușor să fii primar. Din exterior pare a fi frumos și sună interesant cuvântul primar, șeful colectivității locale sau reprezentantul cetățenilor. În realitate este foarte greu să fii primar pentru că responsabilitățile sunt extraordinar de multe și, din păcate, majoritatea vin fără susținerea financiară.
Comparativ cu APL din RM, cele din România au mult mai multe finanțe…
Nicolae Pandea: Eu am fost de vreo trei ori în RM și am văzut și lucruri pe care noi nu le avem. De exemplu, la grădinițele Dvs toți copiii au câte o masă caldă, lucru care nu se întâmplă în România, voi avansându-ne în această privință. Părerea mea este că la Dvs grija pentru copii este mai mare decât la noi. Sigur că condițiile din grădinițele noastre sunt excepționale și toate autoritățile s-au preocupat nu doar de instituțiile preșcolare, ci și de școli, licee, aproape că nu mai există instituție școlară în mediul rural care să nu aibă încălzire centrală, toalete în incinta unităților de învățământ etc. Un alt obiectiv este ca și cadrele didactice să fie cu un nivel de pregătire excepțional, să nu mai existe diferențe între învățământul din mediul rural și cel urban.
Care ar fi rolul unei filiale a unei asociații reprezentative a autorităților locale?
Nicolae Pandea: La nivel național dar și filialele din teritoriu ale Asociației Comunelor din România reușesc să facă lucruri foarte utile. Avem foarte multe activități pe care le desfășurăm în comun și care nu ar putea să fie făcute de fiecare localitate. Un exemplu ar fi auditul public intern, altfel fiecare comună ar trebui să aibă cel puțin doi auditori, lucru aproape imposibil și în aceste condiții această activitate se desfășoară prin intermediul filialelor județene. În afară de aceasta este urbanismul, contabilitatea și alte activități pe care le putem organiza în comun.
Am observat că asociațiile unesc primarii…
Nicolae Pandea: Fără discuție. Chiar activitatea de audit public intern constituie un mare câștig pentru noi pentru că auditorii, chiar dacă nu spun unde au întâlnit lucruri bune sau rele, fac cunoscute primarilor aceste exemple și oamenii tind către performanță.
De câte mandate are nevoie un primar pentru ca localitatea pe care o reprezintă să fie așa cum își sorește?
Nicolae Pandea: E greu de spus. Eu am șapte mandate, sunt primar din 1990 și încă nu sunt mulțumit de cum arată localitatea mea. Sigur că atât eu dar și cetățenii mei ne dorim mai mult. În condițiile în care ai infrastructura finalizată în proporție de 100%, cu apă și canal pe toate străzile din comună, cu stație de epurare funcțională din 2010, școală modernizată cu fonduri europene, grădinița la standardele UE, dispensar și tot ce își poate dori omul, bineînțeles că apar și alte necesități. Oamenii ar vrea parcuri mai frumoase și mai moderne decât cele pe care le avem (șapte parcuri sunt în comuna Ștefan cel Mare și circa 3200 de locuitori), ar vrea un bazin de înot, o Casă de Cultură care să nu aibă program sporadic, unde copiii să facă balet, să învețe să cânte la pian etc. Oamenii își doresc din ce în ce mai multe lucruri și nu e rău.
Locuri de muncă au oamenii din comuna Dvs pentru că în RM aceasta este o problemă acută?
Nicolae Pandea: Cele mai multe locuri de muncă sunt în agricultură. Faptul că agricultorii au început să-și diversifice activitatea a dus la aceea că avem multă agricultură bio și astfel este nevoie de mai multă forță de muncă, avem o fermă de găini care sunt hrănite bio. Pământul fostului CEAP s-a împărțit în mai multe ferme și sunt destui oameni care lucrează și la acești operatori economici, iar noi întotdeauna suntem deschiși și pentru alte activități. Doar că, de regulă, operatorii economici se duc în localitățile mai mari, cu mai multă populație pentru că, spun ei, acolo găsesc mai ușor forță de muncă. A fost și o perioadă în care foarte mulți cetățeni au plecat în străinătate, deja încep să se întoarcă, să-și facă mici afaceri, în special, tot în agricultură. Ceea ce este foarte important pentru colectivitatea noastră este că toți cei care au plecat la muncă în străinătate și-au păstrat casele, le-au îmbunătățit și modernizat, alții și-au construit case noi și toți își doresc să se întoarcă în comună în momentul în care vor putea.
Vă mulțumim!
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
