Nicolae Dandiș (primar la Cahul): Pentru repornirea economiei trebuie reporniți oamenii

Primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș sugerează că problemele din administrația publică locală nu au fost auzite mulți ani de către autoritătile de la Chișinău și consideră binevenită o cooperare mai stransă între primării și guvern. El vorbește în interviul acordat Europei Libere despre cum intenționează să revitalizeze orașul cu fonduri europene și cum ar vrea să rezolve problemele care îi nemulțumesc pe cetățeni, subliniind că totul începe de la sărăcie.

Nicolae Dandiș: „Sărăcia din țara noastră a afectat foarte mult sistemul de valori. Biblia spune că omul nu trăiește numai cu pâine, dar mai des trebuie de amintit de lucrul acesta. Nu doar Republica Moldova este afectată de crize, în ansamblu există niște probleme care se întâmplă la nivel mondial. Este nevoie ca fiecare dintre noi să ne mobilizăm și să ne gândim cum ar trebui să îmbunătățim lucrurile, pentru că eu chiar sunt deranjat deseori de faptul că: „uitați-vă, guvernul nu face”, „primăria nu face”. Fiecare cetățean, dacă face un lucru de calitate proastă, el se răsfrânge asupra celorlalți, probabil avem o problemă cu sistemul educațional. Astăzi trebuie să vedem care sunt injecțiile rapide, să le punem așa, în sistemul educațional, ca să îmbunătățim situația, pentru că o parte din tineri migrează sau, în general, renunță să mai facă studii, fiindcă nu consideră foarte relevante cunoștințele sau că astăzi cumva piața te face să te descurci mai repede decât să consumi mai mulți ani pe instruiri. Sigur că este nevoie de resurse mari, dar și mai grav este că e nevoie de timp.”

Europa Liberă: Cum se repornesc motoarele economiei aici, în teritoriu?

Nicolae Dandiș: „Posibilitățile autorităților locale sunt mici, dar și în cazul pandemiei, de exemplu, pentru anumiți agenți economici noi ne-am permis, prin decizia Consiliului local, să-i scutim de anumite taxe locale, care ar fi o povară mai mică, bunăoară, în cazul dacă trebuie să compenseze alte tipuri de cheltuieli. Deci, acestea sunt niște lucruri care pot fi examinate. Sigur că e nevoie de bugete mari, este nevoie de a fi responsabil fiecare din conducătorii de instituții, pentru a-și revizui clar și a avea grijă de modul cum se fac cheltuielile pe aceste servicii, concret pe gaze sau pe energia electrică.”

Europa Liberă: Cum atrageți investiții?

Nicolae Dandiș: „Este nevoie și de viziune pe termen lung. Dacă astăzi Cahulul este un centru regional și aici factorul demografic este poate mai puțin problematic decât în alte localități, chiar din contra, întrucât vin din zonele învecinate, se mută cu traiul în Cahul, dar astăzi e greu ca la Primăria municipiului Cahul să atrag tineri capabili să scrie proiecte sau să-i cresc, să-i instruiesc pentru a scrie proiecte și să-i motivez cu un salariu din partea administrației. Bineînțeles că poți în proiectele deja câștigate să fie parțial remunerarea și acolo unor funcționari, dar este important pentru noi să depunem maximum efort și, în funcție de aceasta, tinerii…”

Europa Liberă: Ce proiecte sunt în derulare?

Nicolae Dandiș: „Cel mai mare este proiectul cu dezvoltarea rețelei de apeduct și canalizare, cu finanțare germană și a Uniunii Europene, în sumă de peste trei milioane de euro. De asemenea, avem un program de asistență din partea Uniunii Europene prin PNUD, UNICEF de dezvoltare ca zonă-cheie, la fel avem câteva milioane de euro, pentru că sunt distribuite pe capitole de cheltuieli, inclusiv beneficiari cu altă localitate. Totodată, avem proiecte pe infrastructura drumurilor, urmează în această vară să se execute lucrările pe un program transfrontalier, la fel un proiect de peste două milioane de euro. În același timp, avem proiecte mai mici, care țin de intervenția în cadrul instituțiilor de învățământ preșcolar sau tot cu finanțare europeană pe iluminatul public prima etapă, ulterior vom dezvolta alte sectoare. Deci sunt și proiecte mai mici, care țin de partea culturală sau educațională, dar, pe lângă acestea, chiar bugetul propriu al municipiului Cahul are capacitatea să crească, există rezerve și am spus că pe domeniul valorificării patrimoniului chiar care există aici, inclusiv după modificările de la 1 ianuarie a prețului pentru terenuri, va fi încă o sursă în plus în cazul înstrăinării unor bunuri. Bineînțeles, trebuie de avut o evidență și o inventariere mai bună, dar și odată ce se deschide un magazin nou sau o filială a unei instituții, a unei întreprinderi mai mari, chiar dacă 2, 3, 4, 5 locuri de muncă, asta înseamnă investiții, inclusiv prin taxele locale în bugetul local. Deci sunt surse care pot veni în bugetul local și care cu siguranță avem unde să le direcționăm și de care avem nevoie.”

Europa Liberă: Care este suma investițiilor pe care le-ați atras până acum?

Nicolae Dandiș: „Totalul este de 50 de milioane de euro pe proiecte, dintre care unele s-au implementat deja sau sunt în proces de implementare. Cele mai mari sunt în proces de implementare, bunăoară, cum este cel despre care vă spuneam de apeduct și canalizare, încă mai sunt parțial sub proceduri de licitații, dar în acest an, lucrările vor fi demarate în forță.”

Europa Liberă: Cât de disponibil găsiți Dvs. cetățeanul ca să accepte promovarea reformelor în societate și, mai ales, cum se implică cetățeanul în rezolvarea acestor probleme?

Nicolae Dandiș: „Când spunem cetățeanul în general, sigur că, în primul rând, oamenii care administrează un anumit domeniu trebuie să cunoască foarte bine cauzele sau necesitatea acestei reforme…”

Europa Liberă: Și despre reforma administrativ-teritorială, se pare că nu există un consens ca să fie clar ce vor primarii, ce vrea administrația publică locală, ce vrea Congresul Autorităților Locale, ce vrea guvernul, ce poate parlamentul? Ce punct de vedere împărtășiți, când vine vorba despre reforma administrativ-teritorială?

Nicolae Dandiș: „Este foarte greu să găsești un consens. Este foarte greu de ce? Pentru că în momentul în care reforma va viza autoritățile de nivelul întâi –indiferent, mai mici, mai mari –, primarii vor fi cei care se vor opune și care vor comunica, la rândul lor, în teritoriu că: „Dragi cetățeni, iată, din cauză că cineva la guvernare a luat o decizie, iată de asta suferiți sau beneficiați”. Cu siguranță, astăzi trebuie de luat în ordine descrescătoare. Deci, care-i lucrul care-i deranjează cel mai puțin, dacă acesta s-ar produce? Și ați văzut că în spațiul public s-a comunicat despre conceptul de administrație pe două niveluri, pe un nivel sau relația între diferite autorități de nivelul întâi…”

Europa Liberă: Deci, raioanele trebuie să-și continue activitatea sau pot fi lichidate consiliile raionale?

Nicolae Dandiș: „Trebuie reorganizate, cu siguranță – că lichidate, că numite altfel și schimbată geografia. Desigur că asta nu ar însemna doar schimbarea denumirii, este nevoie de a interveni la competențe, pentru că astăzi dacă o instituție de învățământ este pe teritoriul municipiului și ea este în subordinea unei autorități de nivelul doi și bugetată acolo, dar este pe terenul sau pe alte servicii de care beneficiază din partea municipalității, desigur că nu este normal. Deci este nevoie de urgență, dacă există voință politică, și am văzut în spațiul public declarații că se dorește ca în acest an să fie definitivat un concept care ar fi cât de cât agreat de marea majoritate (nu zic consens), care să poată fi implementat începând cu anul viitor, dar el este necesar, pentru că, într-adevăr, marea majoritate a primarilor vă vor comunica, cu mici excepții, că întâmpină probleme în relația cu autoritățile de nivelul doi. Chiar și acolo unde sunt de aceeași culoare politică, există probleme, pentru că ai multe instituții în subordine, sunt organe colegiale, sunt alte lucruri și de decizia uneia depinde sau nu depinde efectul asupra acelei instituții. De aceea este nevoie de a forma urgent acel nucleu, și aici iarăși văd o problemă, pentru că îmi aduc aminte, discuta odată un grup de lucru pe lângă o autoritate centrală, au fost chemați 10 primari din comune și întrebați ce părere au despre reforma teritorial-administrativă, care presupunea micșorarea numărului de autorități de nivelul întâi. Și, logic, ce puteau să spună primarii respectivi – să fie lichidate autoritățile lor? Era absurd. Deci trebuie de găsit un echilibru și trebuie analizat pe etape, pentru că astăzi cu siguranță sunt și lucruri poate chiar mai urgente decât intervențiile pe anumite capitole.

De asta trebuie de văzut care este etapa pe care ne-o permitem, care este agreată și care poate să fie împletită frumos în contextul altor probleme care sunt în societate, de făcut așa încât măcar prin acestea să dea o plusvaloare autorităților locale. Eu cred că este nevoie ca această discuție să aibă loc pentru a îmbunătăți comunicarea între factorii de decizie centrali, autorități locale, instituții în teritoriu și să avem ochi și urechi să ne auzim și să ne susținem reciproc, pentru că cei care ignoră autoritățile locale nu înțeleg sau poate subestimează impactul pe care îl au acestea. În al doilea rând este vorba despre lipsa acestor abordări strategice. Deci, dacă astăzi avem probleme cu energia și s-a ignorat atâta timp, o prioritate ar trebui să fie care sunt sursele noastre în condițiile în care nu avem una sau alta ca să putem fi cât mai puțin dependenți, ori varianta de a diversifica sursele, că aduci din Vest sau din Est nu este singura.”