Punerea în aplicare a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale de Descentralizare și a Foii de parcurs privind implementarea Recomandării nr. 322 în domeniul democrației locale și descentralizării, semnată în luna iulie 2016 de Guvernul Republicii Moldova, Consiliul Europei și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), a fost tema emisiunii Vocea Administrației Publice Locale din 14.10.2017.
Dumitru Budeanschi, director de programe la Expert-Grup și Viorel Rusu, consultant juridic al CALM, au dezbătut felul în care trebuie implementate aceste strategii și cât de întârziată este etapa descentralizării financiare, semnale de alarmă transmise în repetate rânduri de către autoritățile locale, care visează la o autonomie financiară reală, mai ales că a mai trecut un an, iar primarii trebuie să-și elaboreze planurile bugetare pentru anul următor.
Guvernul Republicii Moldova a transmis Parlamentului, la începutul lunii octombrie, mai multe Legi cu privire la politica bugetar-fiscală pentru anul 2018, care se adresează în special autorităților publice locale. Potrivit invitaților emisiunii, politica bugetar fiscală pentru 2018 este total lipsită de viziuni și măsuri concrete de descentralizare financiară și consolidare a autonomiei locale financiare! Specialiștii și-au exprimat îngrijorarea că există riscul compromiterii Foii de parcurs și a strategiei de descentralizare!
Directorul de programe al Expert-Grup, Dumitru Budeanschi, a remarcat faptul că autoritățile încearcă să ajusteze scutirile și pragurile de impozitare pentru persoanele fizice într-un plan tradițional, fără o modelare radicală a structurii politicii fiscale: Nu sunt modificări radicale la politica fiscală care ar schimba structura de impozite în Republica Moldova. Sunt măsuri tradiționale aplicate în fiecare an. Este necesară ajustarea scutirilor și pragurilor de impozitare conform inflației. Se estimează o inflație pentru anul 2018 de 6%. Proiectul de lege conține prevederi care vor îmbunătăți formularea din codul fiscal, pentru a deveni unul mai exact, cât și prevederi ce țin de TVA, despre noțiuni, fără schimbări de esență. Vor fi impozitate persoanele care vând produse agricole cu 2% mai mult, respectiv de la 3% vor ajunge să achite un impozit de 5%. Unele modificări vor fi realizate la impozitul pe avere. Vor fi majorări de accize aplicate la rata de inflație. Anul 2018 este un pas serios în reglementarea accizelor pentru tutun, după anul 2020 se va ajunge la o acciză de 90 de euro.
Viorel Rusu, jurist din partea CALM, a punctat propunerile privind îmbunătățirea mecanismelor care să aducă o mai bună funcționare a autorităților publice locale la nivel de politică bugetar-fiscală, o mare parte dintre acestea fiind respinse de ministerul de resort: Au fost propuse mecanisme de îmbunătățire a administrării impozitelor și taxelor locale. Cu regret, marea majoritate, poate chiar toate, a propunerilor membrilor CALM au fost respinse de Ministerul de Finanțe, deși acestea erau în conformitate cu îndeplinirea mai multor angajamente privind Strategia de descentralizare a autorităților publice locale. Politica fiscal-vamală este axată pe interesele autorităților centrale și sunt trecute cu vederea necesitățile autorităților locale. Baza de venituri la nivel local este din nou afectată deoarece nu este o autonomie reală a scutirilor ce ar trebui să fie stabilită de autoritatea locală. Autoritățile centrale nu pot cunoaște realitatea din teritoriu a autorităților locale.
Consultantul CALM a vorbit și despre taxa rutieră, probleme au apărut la metoda de utilizare a veniturilor din acest fond: Sunt probleme în valorificarea acestor bani. Am propus ca autoritatea locală să poată acumula acești bani, nu doar să fie cheltuiți în exclusivitate la acoperirea gropilor. A fost însă aprobat un transfer cu destinație specială. Exista teama ca aceste fonduri să nu poată fi utilizate în altă parte, dar asta și înseamnă autonomie locală, autoritatea să nu fie legată de mâini și de picioare în rezolvarea problemelor publice.
Specialistul de la Expert-Grup s-a referit și la proiectul de lege care prevede eliminarea cotei de accize pe combustibil de 80% din fondul rutier, care, explică expertul, nu înseamnă automat și diminuarea veniturilor în fondul rutier, doar că nu se va mai considera că fondul rutier este constituit și din 80% din accizele pe combustibil. Rămân celelalte surse de venit care sunt legate de drumuri. Această excludere a accizelor de pe combustibil vine să implementeze un principiu al universalității. Pentru Republica Moldova era bine dacă se făceau excepții pentru fondul ecologic și pentru fondul rutier. Până în anii 2009 -2010, infrastructura rutieră se deteriora pentru că nu erau resurse destinate reparării drumurilor. Atunci, pentru a salva situația, investitorii în reabilitarea infrastructurii au solicitat condiții să se identifice bani de întreținere a drumurilor. S-a făcut această legătură între fondul rutier și acciza pe combustibil. Această legătură derivă și din conceptul Băncii Mondiale pentru necesitatea plății pe serviciu. Beneficiarii plătesc pentru drumuri. Pentru a nu fi o plată separată pentru fiecare drum, s-a încorporat această plată în acciză. Principalul element al acestui fond este decis cu o participare mare a beneficiarilor. Când s-a introdus impozitul pe autoturisme, ca o formă de impozite a proprietății, s-a opus Ministerul Transporturilor, justificând că donatorii au condiționat ca fondul să dețină un anumit nivel de venituri. Clasa politică trebuie să discute sincer aceste probleme și să aprobe decizii fără întârzieri.
Expertul a adus în discuție și gestionarea unor impozite în mod preferențial: Un exemplu ar fi modul de impozitare în UTA Găgăuzia, care își lasă toate impozitele în teritoriu. De ce nu este posibil acest lucru și la Briceni, la Bălți sau Chișinău? Trebuie, pe verticală, aprobate unele principii care ar schimba mai rapid lucrurile . Trebuie să dispară mărul discordiei despre modul și sursa venitului. Sunt acțiuni care nu pot fi rezolvate fără factorul politic.
