Gestionarea deșeurilor, lacurilor și râurilor, calitatea aerului, împăduririle sunt câteva dintre domeniile pe care Ministerul Mediului nu le poate gestiona fără suportul și implicarea autorităților publice locale. Ministra Iordanca-Rodica Iordanov ne spune care au fost în anul 2023 cele mai importante realizări ale Ministerului Mediului în cooperare cu autoritățile publice locale, dar și care sunt obiectivele din acest an.
Care au fost principalele realizări în anul 2023 ale Ministerului Mediului ce vizează administrația publică locală?
Iordanca-Rodica Iordanov: Printre realizările înregistrate de Ministerul Mediului în anul 2023 aș vrea, în primul rând, să menționez dialogul constructiv pe care l-am consolidat cu autoritățile publice locale. Vreau să le mulțumesc pentru faptul că au fost receptivi, s-au dedicat problemelor de mediu și, în comun, am găsit soluții la foarte multe situații mai specifice. În primul rând am găsit numitor comun pe modalitatea de transmitere în gestiune a sectoarelor de lacuri și râuri care curg pe teritoriul localităților, atât în intravilan, cât și în extravilan și trebuie să recunoaștem că a fost un lucru destul de complicat. Sperăm că în primele luni ale anului curent vom aproba acest regulament. Pe parcursul anului trecut s-a lucrat destul de mult anume la aspectele privind obținerea clarității, criteriilor, metodelor, abordărilor etc. Tot în acest context vreau să menționez că a fost adusă claritate și în cazul lacurilor și iazurilor care rămân în proprietatea publică a statului și în acest caz s-a efectuat un lucru titanic de către colegii de la Ministerul Mediului. Toate lacurile și iazurile au fost evaluate din punct de vedere al documentelor de proprietate, al statutului acestora, actele respective deja au fost expediate către Agenția Națională Relații Funciare și Cadastru și urmează să fie utilizate de către executorii de lucrări în delimitarea terenurilor. În acest sens urmează să elaborăm și o hotărâre de Guvern.
O altă realizare la care aș vrea să atrag atenția este faptul că am găsit numitor comun la capitolul gestionare a deșeurilor, mă refer la zonele de management a deșeurilor nr 5, nr 1 și nr 8. Am făcut claritate în ceea ce privește categoria de terenuri unde vor fi amplasate stațiile de transfer și poligoanele. Suntem în proces de transmitere a dreptului de proprietate și, totodată, în două dintre aceste zone vom iniția procesul de creare a operatorului regional pentru a avea un progres mai mare în gestionarea adecvată a deșeurilor. Deja am anunțat tenderul pentru procesul de proiectare și construcție a stațiilor de transfer și a poligonului de gestionare a deșeurilor la nivel regional. Avem o mare speranță că vom continua acest dialog, această conlucrare, iar spre finalul anului 2024, începutul anului 2025 vor fi lansate lucrările și în unele zone chiar finisate.
De asemenea, aduc mulțumiri suplimentare autorităților publice locale pentru că s-a reușit plantarea celor peste 7 mii ha, atât din spațiul fondului forestier, cât și pe terenurile alocate de către APL, acest obiectiv fiind realizat grație suportului nemijlocit oferit de către APL. Mă bucur foarte mult că în anul 2023 am reușit să creștem nivelul de încredere a autorităților în deciziile și acțiunile pe care le întreprind Ministerul Mediului și Agenția Moldsilva prin intermediul întreprinderilor silvice, anume la capitolul împădurire. Am discutat foarte mult cu autoritățile, pentru că ne propunem să nu repetăm greșelile de la începutul anilor 2000 și să nu mai avem terenuri împădurite dar nedelimitate sau care sunt împădurite dar nu sunt incluse în terenurile fondului forestier sau când, din anumite ambiții mai puțin prietenoase, a fost preluat dreptul de proprietate de la autoritățile publice locale. Am avut aceste realizări datorită conlucrării frumoase cu APL, în special cu CALM, lucru pentru care le mulțumim!
Dacă revenim la anul 2024, în afară de împăduriri și gestionarea deșeurilor, care ar fi prioritățile Ministerului Mediului?
Iordanca-Rodica Iordanov: Îmi doresc și în acest an să avem o bună colaborare cu APL și o deschidere reciprocă. Rămâne să transpunem cadrul normativ european în contextul statutului de țară candidat, deoarece tot ce ține de domeniul mediului și gestionarea adecvată a resurselor naturale înseamnă și implementarea actelor normative. Dacă ați observat, în ceea ce privește implementarea avem diverși actori – autoritățile publice locale, agenții economici la nivel local, sectorul asociativ, cetățeanul și autoritățile publice centrale. Un rol foarte mare în calitatea implementării cadrului normativ și politic revine autorității publice locale și agenților economici locali. Iată de ce este important să continuăm dialogul, să avem o deschidere reciprocă pentru a înțelege unde sunt anumite bariere, neclarități, deoarece cadrul normativ este o structură care trebuie să fie modelată în baza unor discuții și situații reale pe care se îmbracă legea. Totodată, în cazul în care se testează cadrul normativ și înțelegem că ceva nu merge sau sunt anumite scăpări, suprapuneri, atunci el trebuie de urgență modificat. Vom reuși însă acest lucru doar dacă suntem colegi, ne auzim reciproc și suntem deschiși în comunicare. Totodată, în anul 2024, în procesul de integrare europeană trebuie să ajungem la un numitor comun pe așa-numitul statut de specialist în mediu la nivel local și să identificăm cea mai optimă formulă, fie printr-un proiect pilot pe care îl chibzuim acum la nivel de minister și urmează să îl testăm în unu-două raioane sau să găsim formula de modificare a schemelor de încadrare a Consiliilor raionale pentru a avea acea echipă de specialiști de mediu care să poată oferi consultanță, ajutor, explicații autorităților publice locale în vederea implementării legislației de mediu și atragerea fondurilor europene pentru procesul de integrare europeană. Noi vom lucra cu APL-urile, avem și fonduri dedicate pentru cursuri de instruire despre cum să atragem fonduri europene anume în procesul de implementare a legislației de mediu la nivel local și cum să realizăm proiecte pentru a ajunge la acea calitate a mediului pe care ne-o dorim cu toții.
O altă mare prioritate vizează inițiativa lansată în anul 2022. Am reușit să facem niște proiecte tehnice, în 2023 am lucrat la revitalizarea cursurilor de apă, în special în cazul râului Răuțel și al Botnei. Ne dorim ca acest proces de revitalizare a cursurilor de apă și restabilire a zonelor umede să ia amploare în acest an și să reușim mai multe pe aceste segmente. Avem și niște promisiuni, inclusiv proiecte lansate pentru zona de Sud, în special pentru lacurile Beleu și Manta. O prioritate rămâne a fi revitalizarea, accelerarea procesului de revitalizare, dar și convingerea donatorilor să ne ajute în procesul de restabilire a cursurilor de apă, să readucem apa în teritoriul R. Moldova, atât din punct de vedere al calității, cât și din punct de vedere al cantității.
Autoritatea publică locală este implicată și în ceea ce vizează calitatea aerului din localități, mă refer în mod special la orașe și municipii. Avem anumite restanțe la capitolul calitate a aerului în localitățile urbane și vom pune accent pe implementarea legii privind calitatea aerului. Suntem gata să organizăm consultări, să oferim explicații și suport pentru APL în ceea ce privește identificarea măsurilor relevante pentru fiecare zonă, pentru fiecare sector din localitatea urbană pentru a accelera și aceste procese. Ministerul Mediului va lucra la identificarea surselor necesare pentru stațiile de monitorizare a calității aerului și sperăm să avem și în acest caz un rezultat frumos. Mai mult ca atât, există Convenția primarilor pe domeniul schimbărilor climatice, ne dorim să fim tot mai activi în cadrul acestei convenții și a activităților pe care și le-au asumat autoritățile publice locale. Deja am adoptat două documente de politici în 2023, mă refer la Programul Național de Adaptare la Schimbările Climatice și Programul Național de Dezvoltare cu Emisii Reduse și, respectiv, este exact momentul anului 2024 ca împreună cu APL să implementăm aceste două documente de politici.
