Dezvoltarea economică este singura cale ce poate asigura un nivel decent de trai al cetățenilor din Republica Moldova și prosperitatea comunităților locale. Aportul autorităților locale în derularea acestui proces ar fi unul semnificativ dacă s-ar ține cont de principiul autonomiei locale, așa cum se întâmplă în statele Uniunii Europene. Din păcate, realitatea din Republica Moldova din această perspectivă lasă mult de dorit. Volumul mijloacelor financiare care pot fi alocate de către autoritățile locale în vederea stimulării proceselor de dezvoltare a relațiilor economice la nivel de comunitate sunt limitate. Această situație este determinată de mărimea extrem de redusă a veniturilor proprii de care dispun autoritățile locale și de volumul mare a necesităților de cheltuieli, în special a celor cu destinație socială, care există în localitățile urbane și rurale din țară, excepție făcând poate doar mun. Chișinău. Situația creată nu poate fi descrisă altfel decât un cerc vicios în care sunt prinse autoritățile locale lipsite nu doar de veniturile proprii care să fie îndreptate pentru acoperirea necesităților stringente ale localității, dar și de capacitatea majorării continue a acestora în baza unor politici economice locale.
Lipsa resurselor financiare la nivel național care să fie direcționate autorităților locale în scopul majorării veniturilor proprii ale acestora este o realitatea atestată constant de decidenții de la nivel central și local în cadrul proceselor anuale de elaborare a bugetului de stat și politicilor bugetar-fiscale asociate acestora. Cu toate acestea, dimensiunea acestei probleme nu este discutată suficient în societate. Mai grav este totuși că, pe lângă lipsa unor resurse financiare proprii în mărimi suficiente, autorităților publice locale le este îngrădit și accesul la informații.
Fiind mereu puși în situația de a utiliza cât mai rațional puținele resurse disponibile, în scopul promovării unor politici economice locale, dar și în vederea întreprinderii unor acțiuni țintite la nivel de activitate economică, autoritățile comunitare trebuie să cunoască în permanență care este situația agenților economici din localitate. Aspectele ce prezintă interes în acest sens sunt cele legate de datele privind cifra de afaceri, numărul persoanelor angajate, fondul de salarizare, contul de profit sau pierdere, volumul investițiilor în active nefinanciare etc.sub aspectul activităților economice conform clasificatorului acestora Acțiunile de susține a mediului de afaceri local, țintite sub aspectul activităților economice, pot fi derulate în cadrul unor politici economice pe termen mediu sau lung, conform strategiei de dezvoltare a localității, sau pentru acțiuni de scurtă durată, în cazul unor crize majore așa cum este cea din anul curent, cauzata de răspândirea COVID-19.
În acest context constatăm că datele statistice și administrative colectate de către autoritățile centrale la nivel de localitate nu sunt puse la dispoziția autorităților publice locale. Datele statistice disponibile oficial au un nivel de dezagregare la nivel de raion, iar informațiile din rapoartele financiare ale agenților economici colectate de Serviciul Fiscal de Stat, dacă și sunt furnizate în baza unor demersuri expediate în acest sens, sunt prezentate într-o formă bizară care face imposibilă folosirea acestora în cadrul unor politici economice locale.
Posibilitatea dezvoltării unor strategii economice și de dezvoltare locale în această situație este practic nulă.
Viorel Gîrbu, expert economic al CALM
