Fondurile europene accesibile în cadrul unor programe comunitare ajung destul de greu în satele Republicii Moldova. Una din explicaţii ar fi că nu toți primarii cunosc limba engleză şi nu toți ştiu cum anume să acceseze aceste fonduri. Pe de altă parte, statul nu oferă suficient suport pentru a angaja un specialist care să elaboreze proiecte și să atragă investiții străine. Aceste păreri au fost exprimate în cadrul emisiunii Puncte de Reflecție cu CALM de către primarul localității Telița, Anenii Noi, Rodica Russu și primarul localității Ciorești, Nisporeni, Valeriu Guțu.
Potrivit Rodicăi Rusu, cu totul altă abordare au țările din vecinătate. „Polonia are un grad foarte înalt de absorbție a fondurilor europene, deoarece a avut o abordare constructivă și foarte bine gândită la nivel guvernamental. Au fost angajați oameni plătiți de stat și instruiți doi ani pentru a învăța limba engleză și pentru a putea accesa fondurile europene. Un alt exemplu ar fi România, acolo încă în perioada de preaderare la UE aveau funcții de consultanți pe domeniul atragerii de investiții. Noi, din cauza bugetelor austere, nu ne putem permite să avem, cel puțin, niște angajați cu salarii de la stat. Doar puținele localități mai bogate au posibilitatea sa-și ia pe cont propriu asemenea angajați. În asemenea condiții, în cele mai multe cazuri, primarii, șefii de grădinițe și de școli sunt implicați în procesele de scriere a proiectelor”.
Valeriu Guțu a spus că a reușit să angajeze un astfel de specialist, doar că nu pentru mult timp. „Cu acceptul Cancelariei de Stat, deoarece așa prevede legislația Republicii Moldova am inclus în statele de personal ale primăriei o poziție nouă, care se numește specialist pentru atragerea investițiilor, relațiilor cu publicul și tehnologii informaționale. Salariul pentru o asemenea persoană, care trebuie să cunoască limba engleză este puțin peste două mii de lei. Am reușit să angajăm un asemenea specialist care a lucrat jumătate de an, deja se vedeau unele rezultate, dar a plecat. E puțin probabil să găsim persoane bine instruite care să lucreze cu un asemenea salariu. Deja de câteva luni am anunțat concurs de angajare, dar nimeni nu se grăbește să vină”.
Potrivit aleșilor locali, trebuie de făcut niște reglementări la nivel de stat, să li se permită autorităților publice locale o autonomie mai mare, e nevoie de reforme în toate domeniile.
Valeriu Guțu a declarat că acum se încearcă imlementarea unor reforme având în comunități doar trei, patru oameni, cu salarii destul de modeste, fără a avea instrumentele necesare. Potrivit edilului, e ca și cum ți-ar da sapa, dar ți-ar recomanda să zbori cu avionul”.
În contextul în care se vorbeşte tot mai mult despre reforma administraţiei publice locale, un alt subiect abordat a fost posibilitatea comasării unor primării, astfel încât un ales local să poată gestiona un număr mai mare de locuitori. Rodica Rusu este de părere că în cazul în care schimbi termenii cu locul, suma rămâne aceeaşi. „Nu vom avea nimic de câştigat dacă vom pune într-o cratiţă toate ingredientele sărăcăcioase din patru sau cinci localităţi. Aceste reforme sunt necesare, dar nu le putem face fiind nepregătiţi, fără ca să investim în infrastructură comună. Ar fi bine să negociem această reformă cu finanţatorii europeni, astfel încât, înainte de a uni câteva localităţi să facem cel puţin un drum între ele, să asigurăm oamenii cu transport public, sunt şi alte momente care trebuie de luat în calcul. Nu putem să unim trei sau mai multe sărăcii dacă nu avem suport pentru a lichida această sărăcie”.
Invitații la emisiune susțin că fără un personal calificat, primarii nu au cum să obțină progrese reale și durabile.
