O delegație a reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova, ai Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova a efectuat o vizită de lucru în Letonia, în perioada 23-27 septembrie. Vizita a avut loc în cadrul proiectului „Lucrând împreună pentru a oferi oportunități pentru autoritățile locale și regionale de promovare a dezvoltării în țările partenere ale UE, implementat de Asociația Autorităților Locale și Regionale din Letonia.
Delegația noastră a avut întrevederi cu reprezentanți ai Asociației Autorităților Locale și Regionale din Letonia, ai Ministerului Finanțelor și ai Parlamentului leton. În cadrul întrevederilor a fost prezentat cum funcționează sistemul de administrație publică leton, s-a vorbit despre reforma teritorial-administrativă aprobată în 2010, dar și cea care urmează a fi implementată până în 2022.
Secretarul general adjunct al Guvernului Adrian Ermurachi a mulțumit colegilor de la CALM pentru organizarea vizitei în această țară baltică. „Am avut posibilitatea să discutăm cu colegii din Letonia, să adresăm întrebări și să vedem cum lucrează ei, fără a citi rapoarte de zeci de pagini. Și din acest punct de vedere vizita a fost una productivă. Oficialul a declarat că modelul leton de administrare publică este unul mai avansat și mai eficient decât cel de la noi. „Modelul de relație dintre administrația publică locală și administrația publică centrală este unul din care putem să ne inspirăm.
În cadrul vizitei în municipiul Livani, expertul CALM Irina Luncașu a rămas impresionată de faptul că în ultimii 14 ani, autoritățile locale au accesat fonduri europene în valoare de peste 42 de milioane de euro. „La o populație de 12 mii de locuitori sunt doar 4 oameni în cadrul departamentului responsabil de scrierea proiectelor. Sigur că acești patru oameni sunt ajutați de către întreaga echipă de la primărie care formată din 40 de angajați. Ne-am convins că atunci când echipa se implică multe lucruri pot fi realizate.
Deputatul Petru Frunze a afirmat că delegația RM a avut posibilitatea să cunoască modul de administrare a bugetelor locale, dar și despre implementarea reformelor făcute anterior. „Ni s-a explicat care sunt părțile pozitive și negative ale acestora. Cred că la noi sunt prea multe consilii raionale și prea mulți bani se cheltuie nejustificat. În Letonia există o descentralizare a finanțelor publice în beneficiul autorităților locale și personal am înregistrat o inițiativă legislativă în speranța că comunitățile locale din Republica Moldova vor prelua exemplul Letoniei și astfel vom avea posibilitatea să oferim APL ceea ce este generat ca venit din partea locuitorilor comunităților, deoarece nu este corect ca toate impozitele să fie centralizate.
Șeful secției Direcției Politici Fiscale și Vamale în cadrul Ministerului Finanțelor Dorel Noroc a afirmat că reforma administrativ-teritorială nu trebuie făcută peste noapte. „Aș fi fericit dacă inițiatorul acesteia nu ar fi politicul, dar ar fi, de exemplu, CALM-ul. Dorel Noroc a fost de părere că CALM-ul ar trebui să vină cu o opțiune despre cum ar trebui să arate unitățile administrativ-teritoriale din RM, fiindcă în cazul în care va fi politizat acest subiect există riscul să nu beneficiem de o reformă veritabilă.
Cât privește sistemul de impozitare, funcționarul a declarat că în Țările Baltice există o concurență pentru a face impozitarea mai accesibilă. „Noi dorim ca impozitele pe bunurile imobiliare și impozitele funciare să fie acordat total autorităților locale. În Letonia există limită maximă și un interval minim și maxim și cred că ar fi corect să stabilim și la noi acest interval, rămâne să decidă Guvernul și Parlamentul asupra acestor aspecte.
Expertul CALM Viorel Rusu a amintit că ultima reformă efectuată în Letonia a avut loc în 2010. „Atunci a fost lichidat nivelul II și optimizat nivel I până la 119 unități administrativ-teritoriale. Acum se pregătește o noua reformă și se intenționează să fie între 36 și 40 unități administrativ-teritoriale. Este o decizie discutabilă. Autoritățile locale nu susțin aceste reforme afirmând că nu au fost consultate. Mi-am creat impresia că această inițiativă este promovată de sus în jos, fiind mai mut o decizie politică a coaliției de guvernare din Letonia. De asemenea, expertul a menționat că nu au fost făcute studii despre cum va influența această reformă asupra serviciilor prestate cetățenilor, deoarece nu le poți presta pe toate cu ajutorul serviciilor informaționale, multe dintre ele necesită prezența fizică a persoanelor.
Expertul CALM Viorel Gîrbu a vorbit despre faptul că economia noastră este mult mai slabă comparativ cu economia Letoniei și, în consecință, autoritățile statului leton au posibilități mult mai mari să intervină, să promoveze politici la nivel central și local. „APL din RM au un spațiu de manevră foarte îngust. Cred că principala lecție pe care ar trebui să o învățăm de la letoni este consecvența și dorința de a reuși. Avem nevoie de politici coerente și de o societate unită.
Serviciul de Comunicare al CALM
