Larisa Voloh, primarul satului Palanca, raionul Ștefan Vodă, președintele Rețelei Femeilor Primari din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) împreună cu alte 35 de femei primari din Republica Moldova au participat în perioada 14-16 septembrie la Sesiunea extraordinară a Ligii Femeilor de Comune din România. Despre importanța acestui eveniment, dar și despre rolul Rețelei Femeilor Primari din cadrul CALM este interviul pe care l-a acordat Larisa Voloh pentru calm.md.
Ați venit la Constanța într-un număr impunător…
Larisa Voloh: Am venit la invitația Doamnei Mariana Gâju, președinte al Ligii Femeilor Primari de comune din România. Datorită efortului pe care l-a depus suntem prezente aici 36 de femei primari din RM, participante la o ședință extraordinară a Ligii Femeilor Primari de Comune din România. Nu este prima noastră întâlnire, fiind un rezultat al unei colaborări foarte frumoase între Congresul Autorităților Locale din Moldova și Asociația Comunelor din România (ACoR), în ședința de astăzi fiind prezent și Emil Drăghici, președinte al ACoR. Am venit cu scopul de a socializa, de a face schimb de experiență, de bune practici, dar și pentru a trasa niște activități comune de viitor pentru femeile primari de pe ambele maluri ale Prutului.
Am observat că au fost stabilite niște relații între colegele DVS…
Larisa Voloh: Suntem în anul Centenarului și în cadrul ședinței extraordinare care a avut loc în luna mai de la Chișinău s-a vorbit despre faptul că ne dorim foarte mult să avem anul acesta măcar 200 de înfrățiri. Nu cunosc câte exact sunt la ora actuală, dar știu că numărul lor a crescut mult.
Diferă foarte mult problemele cu care se confruntă primarii din Româna și cei din Republica Moldova?
Larisa Voloh: Dacă nu luăm în calcul diferența legislativă, aș putea spune că problemele sunt aceleași în ceea ce privește procesul de descentralizare, salarizarea funcționarilor și a primarilor. Sunt și alte aspecte legate de proprietate, administrare la nivel local, dar și la capitolul relației între APL și APC.
Totuși, primarii și funcționarii din România au salarii la care colegii lor din Republica Moldova doar visează…
Larisa Voloh: Ne bucurăm pentru ei. Ei își doresc salarii și mai mari decât cele pe care le au acum, e firesc ca ei să aspire la niște salarii europene, așa cum au colegii lor din alte state ale UE. Noi ne-am dori foarte mult să egalăm salariile noastre cu cele din România, deoarece nu poți să aștepți niște rezultate foarte bune ținând umiliți angajații din APL cu niște salarii foarte mici. Nu vorbesc doar comparând salariile noastre cu ale colegilor noștri din România, dar și în raport cu salariile altor funcționari, bugetari din Republica Moldova și cred că este o nedreptate să pui pe umerii unei persoane atâtea competențe și atâta răspundere și să-l răsplătești cu un salariu mizer.
Un alt subiect abordat în cadrul acestor lucrări a fost facilitarea posibilităților de aplicare a proiectelor elaborate de primăriile înfrățite și de accesare a fondurilor europene…
Larisa Voloh: S-a discutat despre introducerea unor modificări în ceea ce privește proiectele transfrontaliere. În prezent, acces la aceste proiecte au toate localitățile din Republica Moldova și doar unele județe din România, care se află la cel mult 50 km de graniță. Credem că aceasta este o nedreptate, deoarece în momentul în care avem înfrățiri cu majoritatea județelor din România ar fi corect ca fiecare comunitate din România să aibă acces la aceste proiecte transfrontaliere. Deocamdată, aceasta este o condiție impusă de finanțator dar cred că ea ar putea fi negociată.
Astăzi, cu excepția proiectelor transfrontaliere, APL din România și Republica Moldova au posibilitatea să scrie și să aplice proiecte comune?
Larisa Voloh: Există mai multe posibilități și mai mulți finanțatori care acordă surse financiare pentru implementarea diverselor proiecte în Republica Moldova. În afară de aceste proiecte transfrontaliere sunt și altele care ar putea veni prin intermediul GAL-urilor, sau prin cadrul programului operational comun „Bazinul Mării Negre, mai sunt și alte tipuri de finanțări. De asemenea, există o înțelegere care a fost deja legiferată în România și astfel comunele din România ar putea direct să finanțeze din bugetele lor proprii activități pe anumite domenii în localități din Republica Moldova.
Comunele din România au asemenea resurse?
Larisa Voloh: Eu cunosc cazuri când localități din Republica Moldova au beneficiat de surse financiare din partea comunelor din România. La Ștefan Vodă am un exemplu concret în acest sens. Primăria de la Slobozia deja a primit de la localitatea parteneră din România o anumită sumă de bani, direcționată pentru o anumită activitate.
Ce părere au colegele DVS. despre evenimentul de la Constanța?
Larisa Voloh: Orice întâlnire de acest fel este una benefică. E bine să fim într-un proces continuu de perfecționare iar noi, cei din cadrul Rețelei Femeilor Primari din cadrul CALM punem accent anume pe creșterea capacităților și creșterea calității administrării publice locale. Cu atât mai mult că din cauza salariilor mici pe care le avem mulți funcționari din primării pleacă, iar locurile vacante care rămân de multe ori sunt ocupate de persoane fără experiență și primarul trebuie să fie mentor pentru toți. Exemple de bune practici am putea prelua de la colegele noastre din România, chiar dacă este vorba despre probleme concrete pentru România, ce vizează legislația română, noi am putea să le discutăm în cadrul CALM ca ulterior să găsim niște soluții în cadrul legal al Republicii Moldova.
În România sunt mult mai puține femei primari decât în Republica Moldova.
Larisa Voloh: Suntem 186 de doamne primari în Republica Moldova, dintre care peste 120 sunt membre ale CALM și ale Rețelei Femeilor Primari din cadrul CALM. În România numărul este mai mic. Pledăm pentru creșterea și în continuare a numărului femeilor în organele de conducere atât la nivel local, cât și la nivel central.
De ce era nevoie de creat o rețea a Femeilor Primari în cadrul CALM?
Larisa Voloh: Sunt niște cerințe pe care le înaintează organismele internaționale. În același timp ne-am gândit că pentru femeile din Republica Moldova ar fi foarte bine ca ele să poată discuta într-un cerc mai închis anumite probleme ce vizează propriu-zis activitatea lor. Trăim într-o societate mai patriarhală și simțim adesea un fel de presiune din partea unor bărbați. Astăzi încă mulți mai cred că locul femeii nu ar fi la conducere, ci mai aproape de bucătărie, că ar trebui să se ocupe de educația copiilor, chiar dacă toate aceste responsabilități ar trebui să fie împărțite în mod egal între femeie și bărbat. Femeile în administrare sunt foarte bune. Cunosc colege care pe parcursul anilor au înregistrat rezultate extraordinare. Scopul CALM a fost să ajutăm femeile să-și crească și capacitățile, să-și formeze abilități de conducere, să facilităm procesul de comunicare între ele și să poată promova alte femei bune în conducere. Rețeaua Femeilor Primari din cadrul CALM nu înseamnă să întrunești femeile doar o data în an și să discuți niște lucruri foarte generale. Rețeaua Femeilor își desfășoară activitatea în continuu prin diferite metode: fie că organizăm instruiri pentru femeile la primul mandat, fie că organizăm vizite de studiu în teritoriu pentru a ne cunoaște mai bine și a vedea care sunt rezultatele altor doamne, cu mai multe mandate de primar în spate, sau chiar și ale doamnelor de la primul mandat care au reușit să realizeze lucruri foarte frumoase. Consider că Rețeaua Femeilor din cadrul CALM este una foarte necesară. Mergem după același statut general pe care îl are CALM-ul, atât doar că la obiectivele generale pe care le are, noi avem și niște obiective axate pe gen, promovarea femeilor în APL, susținerea și instruirea lor.
Urmează ca anul viitor să vină femeile primar din România în Republica Moldova?
Larisa Voloh: Ar fi frumos să primim și noi colegele noastre, cu atât mai mult că s-a depus un efort enorm pentru ca noi să ne simțim foarte bine aici, la Mamaia. De fapt, ne simțim bine întotdeauna când suntem în România, ne bucurăm de sprijinul, ospitalitatea, bunăvoința cu care suntem întâlnite aici. Ne-ar plăcea să avem și noi aceleași posibilități, avem și noi ce să le arătăm, nu știu însă dacă mijloacele financiare de care dispunem ne-ar permite să creăm aceleași condiții pentru colegele noastre din România. Cred că colegele noastre ar fi curioase să vadă condițiile în care activează femeile din Republica Moldova, să vadă satele noastre așa cum sunt ele, să ne cunoască și ca oameni, profesioniști care încercăm să ne descurcăm reieșind din condițiile pe care le avem.
Departamentul de Comunicare al CALM
