Anual, UE investește circa 50 milioane de euro în R. Moldova. Cu aceste fonduri se repară grădinițe și școli, se consolidează instituțiile statului, se construiesc drumuri, poduri, apeducte, sisteme de canalizate etc. Recent s-a aflat că vom beneficia încă de un pachet financiar fără precedent – 1,8 miliarde de euro, sumă care va ajunge în R. Moldova în următorii de trei ani. Din această sumă 1,5 miliarde sunt credite cu dobândă mai mică de 3% și circa 300 milioane euro sunt granturi. Despre banii și interesul UE pentru dezvoltarea țării noastre au vorbit Aurica Butnari, manageră de programe în cadrul Delegației UE și Viorel Furdui, director executiv al CALM la emisiunea „Moldova Gândește” de la TV.
Întrebați dacă acest suport pentru R. Moldova vine în contextul alegerilor din 20 octombrie, Viorel Furdui, director executiv al CALM, a explicat că de mai mult timp există un studiu al UE despre necesitățile și realitățile din R. Moldova, intitulat „Planul de creștere pentru Moldova”. Planul prevede crearea 100 000 de locuri de muncă, a 5000 de afaceri noi, sprijinirea a 25 000 de întreprinderi, finalizarea construcției liniei electrice de conexiune cu UE, circa 40 mii de familii vor primi până la 350 euro pentru înlocuirea electrocasnicelor, apă curată și canalizare pentru 1,5 milioane de oameni, drumuri etc.
„Într-adevăr, este impresionantă această sumă, asemenea suport nu a mai existat pentru R. Moldova, iar condițiile principale sunt să utilizăm acești bani în modul corespunzător, după anumite proceduri și respectând regulile care există la nivelul UE. Anunțul vine într-un moment când R. Moldova a obținut acest statut de țară candidat și pentru multe autorități publice locale acest lucru se asociază cu posibilitatea de a avea acces la diverse fonduri, programe etc.”
De asemenea, Viorel Furdui a menționat că R. Moldova a fost inclusă în acest program de aderare la UE într-o perioadă când toate programele UE fuseseră stabilite și exista această incertitudine cu privire la posibilitățile UE de a oferi un suport în această perioadă când banii erau în mare măsură repartizați în cadrul altor programe planificate de UE. „În acest context, oferirea acestui suport este o surpriză plăcută, iar suma este impresionantă și autoritățile publice locale așteaptă cu nerăbdare ca să se regăsească în cadrul acestui program. Experiența unor țări care cu succes au valorificat aceste resurse, cum ar fi Polonia, Cehia, Slovacia ne arată că este foarte important ca în modul de gestionare și repartizare a resurselor să participe și autoritățile publice locale, ghidându-ne de principiul descentralizării, astfel încât Guvernul, dar și finanțatorii noștri să aibă posibilitatea să utilizeze cât mai efectiv aceste resurse.”
Managera de programe în cadrul Delegației UE Aurica Butnari a subliniat faptul că acestea sunt credite extraordinar de avantajoase, banii vor fi debursați într-o perioadă de trei ani, dar R. Moldova va avea o perioadă de grație de 10 ani, iar perioada de rambursare a creditului va fi de 40 de ani, dobânda fiind mai mică de 3%. „Experiența R. Moldova din ultimii ani ne arată că R. Moldova s-a împrumutat de la băncile comerciale interne și dacă o să comparăm dobânzile o să vedem că creditul oferit de UE este unul preferențial. Noi sperăm că în acești trei ani economia R. Moldova se va dubla și astfel jumătate din suma acestui credit va putea fi considerată grant.”
Întrebată care este suma investită până acum de UE în R. Moldova, Aurica Butnari a afirmat că acest suport a depășit un miliard de euro. „Este greu să spunem o cifră exactă deoarece UE oferă suport prin intermediul proiectelor regionale gestionate, de obicei, direct de către colegii de la Bruxelles, mai există și bugetul bilateral, alocat de UE doar pentru R. Moldova. Dacă vorbim doar de bugetul bilateral, din anul 2021 și până în 2024, doar partea de grant a constituit 224 milioane de euro, implementate în R. Moldova prin intermediul diverselor proiecte. Conform planului multianual, R. Moldova trebuia să beneficieze până în prezent din partea UE de circa 65 milioane de euro anual în formă de grant.”
Managera de programe în cadrul Delegației UE a specificat că la utilizarea acestor resurse, în mare parte, s-a pus accent pe infrastructura rutieră, cea socială, investițiile în securitatea și apărarea națională. „Edineț este orașul cu cele mai mari fonduri ale UE atrase și implementate, această primărie gestionează cel mai mare grant direct, adică nu au o organizație care să-i ajute să implementeze.”
Cât privește controlul implementării banilor europeni, Aurica Butnari a declarat că există mai multe modalități. „Inclusiv auditorii de la Bruxelles verifică cum noi am monitorizat implementarea proiectelor și au fost puține cazuri când s-au depistat neconformități iar banii au fost întorși în bugetul UE.” Întrebată care este interesul UE de a investi în R. Moldova, reprezentanta Delegației UE a spus că în perioada aderării statul nostru nu trebuie să rămână foarte mult în urmă de celelalte țări membre, așa cum se întâmplă astăzi.
Directorul executiv al CALM a scos în evidență și birocrația excesivă existentă în cazul atragerii și implementării mai multor proiectelor europene. „Trebuie să facem în așa fel încât aceste fonduri să fie cu adevărat accesibile și să poată fi implementate. Să ne amintim că într-o anumită perioadă de timp România era considerată o țară care foarte greu implementa proiectele europene și acest lucru se întâmpla deoarece în afară de regulile birocratice stabilite de Bruxelles, la nivel național mai erau instituite niște controale, verificări, ceea ce adesea bloca înregistrarea rezultatelor. Ne bucurăm că lucrurile s-au schimbat foarte mult în bine în ultimul timp.”
În ceea ce privește importanța fondurilor europene pentru comunitățile locale din R. Moldova, directorul CALM a subliniat că suportul UE reprezintă o sursă foarte mare de optimism pentru primari, o speranță că vor exista tot mai multe oportunități de a accesa fonduri, programe, finanțări și astfel vor fi soluționate o sumedenie de probleme cu care se confruntă comunitățile noastre locale în domeniul infrastructurii, apă și canalizare, servicii publice etc. „În același timp, noi deja avem exemple foarte bune de implicare a autorităților publice locale în implementarea diferitor proiecte cu bani europeni. În cazul municipiilor Cahul și Ungheni, de exemplu, beneficiare sunt localitățile din toată această regiune. Un alt exemplu despre care ați vorbit este la Edineț, unde se implementează un proiect în parteneriat cu primăria Alba Iulia, România, finanțat din fondurile europene și care vizează domeniul smart city, iar autoritățile publice locale au reușit să facă foarte multe lucruri în acest domeniu.”
Viorel Furdui a explicat că APL își pun multă speranță în acest suport anunțat de UE deoarece până acum nu au avut acces la fonduri importante, așa cum au existat în cazul APL din România, Țările Baltice, Polonia.
„Dacă nu erau banii UE nu existau mai multe drumuri renovate, în mai multe localități nu existau apeducte și acces la apă potabilă, sistem de canalizare, iluminat stradal, eficiență energetică etc. Este important să înțelegem că acum RM trebuie să investească cât mai mult în infrastructură pentru a crește economia, iar o alternativă la sprijinul UE nu există.”
Deși accesul la fonduri este extraordinar de important, directorul executiv al CALM a atras atenția și la faptul că în UE există un spațiu civilizațional și cultural spre care trebuie și noi să tindem deoarece comunitățile locale au nevoie și de aceste elemente care ne vor crea condițiile necesare să trăim într-un mediu mai sigur.
.
