După ce Parlamentul de la Chişinău a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, şeful statului a promulgat Legea pentru ratificarea lui. Ratificarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană trebuie să aibă loc şi în cele 28 de legislative ale ţărilor comunităţii. Ulterior, în luna octombrie va avea loc aplicarea lui provizorie. Despre integrarea europeană la firul ierbii discutăm la acest sfârşit de săptămână.
Premierul Iurie Leancă a repetat într-un interviu cu postul de televiziune Euronews că Moldova vrea să depună cerere de aderare la UE în a doua jumătate a anului viitor. Adică, în timpul preşedinţiei letone a organizaţiei cu 28 de membri. El a spus, în premieră, că Moldova vroia să facă cerere de aderare încă la sfârşitul lunii trecute, când a semnat la Bruxelles Acordul de Asociere la UE. Moldova nu se numără deocamdată nici printre ţările candidate, nici printre ţările potenţial candidate la aderare. În interviul cuEuronews, şeful Executivului a mai spus că Moldova ar putea deveni membră în Uniunea Europeană peste cinci ani. Dar a recunoscut că acest calendar depinde în mare măsură şi de rezultatul alegerilor parlamentare de la 30 noiembrie.
Iată opiniile câtorva potenţiali alegători de la Berezlogi, Orhei, despre integrarea europeană.
– „Comunitatea Europeană este cointeresată pentru că suntem o punte între ei şi Rusia şi partea asiatică. Sunt cointeresaţi ca această pe părticică de pământ să fie stabilitate pentru graniţele lor.”
Valentina UrsuEuropa Liberă: Moldova pe calea integrării europene, cum vedeţi această cale?
– „Eu sunt împotrivă.”
Europa Liberă: De ce?
– „Eu vreau să fim cu ruşii împreună, fiindcă am trăit şi vom trăi mai bine cu ei.”
Europa Liberă: Unde trebuie să meargă Moldova? La Est, la Vest?
– „Integrarea europeană este binevenită.”
Europa Liberă: Ce înţelegeţi dumneavoastră prin această integrare europeană?
– „Schimb liber de mărfuri, schimb de experienţă de muncă, schimbe de experienţă în domeniul educaţional, foarte multe avantaje şi, respectiv, dezavantaje cred că sunt. Mai mult ne gândim la avantaje.”
– „Majoritatea tineretului numai pentru aceasta şi tinde. În rest, oamenii care sunt în etate au alt punct de vedere politic, dar tineretul este puţin mai dezgheţat.
– „Cel mai urgent ar trebui să fie făcută reformă în domeniul agriculturii, pentru că ţara noastră este mai mult agrară. Ar trebui în primul rând să se investească, să ajute pătura socială care lucrează la pământ şi să aibă grijă şi de pământuri.”
– „Trebuie să putem comercializa, să putem ieşi la piaţă liberă europeană.”
Europa Liberă: Ce aţi putea propune pentru piaţa europeană?
– „Avem fructe, legume, porumb. Este ţară agrară şi avem de toate. Produsele sunt pur ecologice, fiindcă puţin lucrăm cu chimicale. Ţara care nu comercializează aceasta nu este ţară.”
– „Cu ceea ce pot autorităţile de la Bruxelles să contribuie este să facă nişte investiţii. Dar le vor face atâta timp cât vor vedea că se merită şi nu vor fi cheltuite în zadar, în mod corupt.”
– „Никто нам ничего не даст. Надо работать, поднимать экономику.”
– „Я понимаю в Европейский Союз, чтобы люди жили хорошо, чтобы имели хорошие пенсии, хорошие зарплаты. Это значит Европа. Должны люди жить так как в Европе живут.”
– „Это хорошее дело, честно говоря. Давно нам пора туда вступить. Мы заслуживаем. У нас трудолюбивый народ.”
– „Pentru UE noi nu suntem decât 2 milioane de oameni forţă de muncă ieftină şi, probabil, o nouă piaţă de desfacere a produselor lor.”
Europa Liberă: Cine are nevoie? Republica Moldova de Uniunea Europeană sau Bruxellesul de Republica Moldova?
– „Mai mult Moldova de UE.”
Europa Liberă: De ce?
– „Ca să ne schimbăm spre bine, să trăim mai bine. Este foarte greu să schimbi mentalitatea unei întregi naţiuni, ca să o aduci pe calea cea bună şi spre o dezvoltare şi prosperare atât economică, dar şi culturală.”
– „Ar trebui să fie integrarea. Fiindcă oricum n-ar fi, să tindem spre Europa. Probabil că am prelua din experienţa statelor care sunt în Europa şi probabil că şi noi am tinde către ceva mai bun, mai frumos, mai civilizat.”
Europa Liberă: În general, este preocupată lumea de aici, de la ţară, de integrarea europeană sau are alte probleme?
– „Au dorinţa ca ţara să se integreze în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Credeţi că ar putea să se schimbe vectorul politicii externe? Dacă nu cu Vestul, apoi cu Estul.
– „Desigur că se va schimba.”
Europa Liberă: Cine îl va schimba?
– „Stânga.”
Europa Liberă: Dar nu cetăţeanul Republicii Moldova trebuie să decidă încotro Moldova?
– „Eu sunt de acord cu dumneavoastră că cetăţeanul trebuie să decidă, dar cetăţeanul la noi numai la secţia de votare are drept, iar atunci când se hotărăşte o anumită întrebare eu consider că aici cetăţeanul puţin ce influenţează.”
Europa Liberă: Moscova ar vrea ca Moldova să rămână în orbita sa de influenţă?
– „Numaidecât.”
– „Moscova are interese teritoriale, ceea ce ţine de Transnistria.”
Europa Liberă: Dar ce este mai bine? Uniunea Euroasiatică sau Uniunea Europeană?
– „Chiar şi geografic unde ne aflăm, acolo trebuie să ne ţinem, adică să avem tendinţă europeană. Ruşii vor să fie stăpâni aici, să-şi spele cizmele în Oceanul Indian sau în Dardanele. Altceva ce vor? Nu mă refer la poporul rus, ci la guvernarea rusă. Eu nu cred că voi apuca integrarea europeană, sunt realist. Dar sigur că aş dori-o pentru copii, nepoţi, dar eu nu cred că voi ajunge.”
Europa Liberă: Şi vă pare rău?
– „Desigur. Nici vorbă.”
* * *
Barometrul de Opinie Publică din luna aprilie sugerează că peste 60% din populaţia ţării este slab informată despre conţinutul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Autorităţile locale încearcă să le spună cetăţenilor ce avantaje aduce apropierea Moldovei de UE. Înainte de a porni discuţia cu edilul de la Cimişlia, Gheorghe Răileanu îmi spunea că pe site-ul oficial al primăriei oraşului este scris deja că Cimişlia este o localitate europeană.
Gheorghe Răileanu: „Eu fac, câteodată, întâlniri cu elevii din licee şi construiesc o scară a valorilor, încerc să-i învăţ să facă diferenţă între valori, fiindcă sunt şi nonvalori.”
Europa Liberă: Şi ce puneţi la capitolul valori?
Gheorghe Răileanu: „Declaraţia despre drepturile omului. În primul rând drepturile omului, viaţa lui, sănătatea lui, familia, apoi urmează casa, oraşul, profesia, cariera şi nicidecum nu urmează maşina de lux sau construieşte o casă, care nu este clar nici lui, nici nimănui pentru ce a făcut-o aşa de mare, de ce a pornit-o, fiindcă nu o poate finisa sau aceste nunţi care se fac pe la noi, cumătrii – o risipă enormă.”
Europa Liberă: Domnule primar, dar cum se înţelege această modernizare?
Gheorghe Răileanu: „Noi acum am început să elaborăm planul strategic de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2015-2020. Aici, la Cimişlia, cunoaştem ce avem de făcut: să creăm locuri de muncă, şi ştim şi cum.”
Europa Liberă: Cum le creaţi? Spuneţi-ne şi nouă.
Gheorghe Răileanu: „Creăm un parc industrial.”
Europa Liberă: Aud de vreo câţiva ani buni că se construieşte acest parc industrial.
Gheorghe Răileanu: „Da, auzim, dar guvernul până la moment nu a dat niciun ban. Până acum am investit numai noi, oraşul, în acest parc. Avem deja doi agenţi economici selectaţi pentru parc.”
Europa Liberă: Vreţi să creaţi locuri de muncă, dar îi place moldoveanului să muncească?
Gheorghe Răileanu: „Cred că da. Îi place să muncească, îi place ca munca lui să fie apreciată, ca el să beneficieze de nişte rezultate ale acestei munci şi cred că i-ar plăcea chiar aici pe loc, în oraş, să muncească. Este un fenomen, la cei plecaţi de peste hotare, că au scăpat de nişte griji. Mulţi de aceea şi stau peste hotare, căci nu mai are grijă că-i curge acoperişul, că copilul nu vrea să înveţe la şcoală, el trimite bani şi şi-a luat grija. O parte din populaţie sunt scăpaţi, nu vreau să spun pierduţi, din localitate. Şi sper că se vor întoarce înapoi.”
Europa Liberă: Dar îi treceţi, totuşi, la categoria oamenilor care nu vor mai reveni la Cimişlia, de exemplu?
Gheorghe Răileanu: „Nu-i trec în această categorie. Şi eu am trăit un timp peste hotare, şi am revenit.”
Europa Liberă: Faptul că unii lucrează în statele membre ale Uniunii Europene, alţii în Federaţia Rusă, faptul că unii au convingeri de stânga, alţii de dreapta dezbină societatea?
Gheorghe Răileanu: „Posibil că contribuie puţin. Dar ar putea şi conduce la o consolidare a societăţii. Oamenii pot compara, discuta între ei, aduce ceva nou dintr-o direcţie, ceva din altă direcţie. Eu cred că ar putea face un bine ţării noastre.”
Europa Liberă: În lipsa unei idei naţionale, cum se consolidează societatea moldavă?
Gheorghe Răileanu: „Eu cred că noi ar trebui să fim, totuşi, o punte între Est şi Vest. Şi iată aceasta ar putea contribui, dar trebuie o politică foarte judicioasă din partea guvernanţilor de nivelul central.”
Europa Liberă: Credeţi că este posibil să împaci şi Estul şi Vestul? Să fii şi cu unul, şi cu altul?
Gheorghe Răileanu: „Eu cred că este posibil de a manevra, păstrându-ţi onoarea, muncind foarte mult, dar este posibil de a manevra, cu atât mai mult că totul este în schimbare.”
Europa Liberă: Şi de ce Rusia se supără pe acest parcurs european pe care şi l-a ales Moldova?
Gheorghe Răileanu: „Recent l-am ascultat pe un profesor, pe care l-am văzut la mitingurile de la Lujniki, Moscova, Iuri Afanasiev. Statul rus tot timpul a luptat cu cetăţenii şi au preluat această practică şi în alte state, care au fost în componenţa Uniunii Sovietice. Rusia va merge pe calea corectă, calea modernă, atunci când va pune accent pe drepturile omului.”
Europa Liberă: Dumneavoastră v-aţi răspuns la întrebarea de ce Rusia instituie embargouri? De ce Rusia sperie autorităţile de la Chişinău cu expulzarea moldovenilor care se află la muncă acolo? De ce Rusia mai şantajează Moldova cu Transnistria?
Gheorghe Răileanu: „Eu mi-am pus această întrebare şi cred că esenţa acestei probleme este anume conceptul fundamental de care se conduce Rusia de la Ivan cel Groaznic şi până în prezent. Iată acest concept – interesele statului sunt mai presus de toate şi expansiunea. Aceasta este o concepţie care generează din interesul societăţii şi al statului, mai presus decât interesul cetăţeanului.”
Europa Liberă: Şi atunci autorităţile de la Chişinău cum stabilesc relaţii reciproc-avantajoase cu Federaţia Rusă?
Gheorghe Răileanu: „Eu cred că este vorba despre o răbdare foarte mare, despre o politică echilibrată. Da, trebuie să suportăm, ca la box, loviturile. Nu suntem o ţară care avem puterea de a învinge pe cale de forţă brută, trebuie să avem prieteni foarte buni, aliaţi. Îmi amintesc despre o lucrare de Václav Havel, fost disident, fost preşedinte al Cehiei, dumnealui spunea că în ţările moderne, chiar dacă se schimbă la guvernare partide, dacă se succed, politica rămâne în esenţa sa aceeaşi, aceiaşi aliaţi tradiţionali, aceleaşi interese tradiţionale. Şi eu sper că Republica Moldova, cu timpul, îşi va forma aliaţi adevăraţi, pe care te poţi bizui şi te poţi bizui pe parcursul secolelor, interese stabile, clare pentru toată lumea, interese sunt recunoscute de societate.”
Europa Liberă: Care sunt aceste interese?
Gheorghe Răileanu: „Bunăstarea cetăţeanului, dezvoltarea şi să mergem în rând cu civilizaţia. Nu se poate să rămânem în urmă, într-un spaţiu în care se acumulează probleme.”
Europa Liberă: Dar în rând cu civilizaţia înseamnă în rând cu cine?
Gheorghe Răileanu: „Acum este vorba despre ţările civilizate, ţările europene, Statele Unite, Japonia, state civilizate în lume, care sunt lideri, de la care putem prelua foarte multe lucruri bune şi le vedem aceste lucruri, suntem deschişi pentru a le prelua.”
Europa Liberă: Domnule primar, care este miza alegerilor parlamentare?
Gheorghe Răileanu: „Miza principală este – mergem spre civilizaţie, mergem spre progres ori staţionăm.”
Europa Liberă: Care vor fi armele electorale pe care le vor folosi politicienii în această campanie?
Gheorghe Răileanu: „Eu sunt adeptul convingerii, sunt adeptul discuţiilor cu cetăţenii, de a-i convinge.”
Europa Liberă: Campania va fi una murdară?
Gheorghe Răileanu: „Va fi însoţită de instrumente, precum au fost folosite în acapararea Crimeii şi în Ucraina Răsăriteană, instrumente subversive, forţe speciale, ideologii speciale, bani. Politicieni moldoveni, cei de pe loc, cred că vor fi mai corecţi.”
Europa Liberă: Deci, să înţeleg că faceţi trimitere la factorul extern, care ar putea să se implice în treburile interne ale Moldovei?
Gheorghe Răileanu: „Da, fac trimitere la factorul extern. Eu pot afirma, de la 1990 încoace am simţit tot timpul factorul extern.”
Europa Liberă: Şi cine este factorul extern?
Gheorghe Răileanu: „Este Rusia cu serviciile sale secrete, cu politica sa. Totul este subordonat unor idei – serviciile secrete, economia, mass-media. Toate armele care sunt posibile nu sunt scăpate din vedere şi tot timpul le-am simţit aici. Acum s-au developat foarte bine pe pilda Ucrainei.”
Europa Liberă: Domnule Răileanu, spuneţi trei probleme care pot fi şi trebuie rezolvate de guvernare.
Gheorghe Răileanu: „Prima este corupţia.”
Europa Liberă: Cum să scape Moldova de acest flagel?
Gheorghe Răileanu: „Eu nu iau mită. Pot spune la toată lumea. Şi cred că nici domnul prim-ministru nu ia mită. Şi cred că aceasta ar trebui să fie calea – să terminăm noi, primele persoane din localitate, din ţară să tolerăm mita. Nu este greu deloc de a ridica dosarele unui judecător, chiar şi de acum 10 ani, şi de analizat toate dosarele, cum a dat el câştig de cauză şi cui. Numaidecât se observă că un judecător care dă câştig, la dânsul nimeresc toate dosarele privind patrimoniul şi bani şi dă câştig de cauză tuturor acelor care au posibilitatea de a da bani. A doua problemă – scoaterea barierelor, un fel de ghilotine. Trebuie să fie iarăşi o revedere a tuturor legilor, practicelor, să declanşeze spiritul de iniţiativă, să deblocheze posibilităţile de investire, de a gospodări.”
Europa Liberă: Se face simţită lipsa păturii mijlocii în societate?
Gheorghe Răileanu: „Da, se simte foarte puternic lipsa acestei pături. Şi a treia – stoparea migraţiei, crearea locurilor de lucru. Şi cred că societatea, încet-încet, se va mobiliza şi va merge un proces de autosanare, autoînsănătoşire şi progres. Eu sunt optimist, sunt bolnav de optimism.”
* * *
Şi tot la Cimişlia am mai stat de vorbă cu un alt primar, bolnav şi el de optimism, cel al comunei Hârtop, Vladimir Medoni. Şi el vorbeşte despre nevoia unui trai decent. Dar aşa cum spune, până a vorbi despre prosperitate, lăsăm loc de dialog pentru realitate.
Vladimir Medoni: „Foarte multă populaţie a plecat peste hotare.”
Europa Liberă: Sărăcia i-a alungat?
Vladimir Medoni: „Da. Sărăcia şi lipsa locurilor de muncă.”
Europa Liberă: Câţi din Hârtop sunt plecaţi?
Vladimir Medoni: „Din Hârtop, din populaţia de 2.200 de locuitori, sunt 360 de femei plecate, s-au legalizat în ţările unde lucrează – Grecia, Italia, Portugalia, Spania – şi acum pleacă bărbatul, se integrează familia, dar nu se integrează familia la noi, dar peste hotare. Personal am foarte mulţi cunoscuţi, chiar şi rude care au plecat împreună cu familia.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă ca satul pustieşte?
Vladimir Medoni: „La Hârtop, din 640 de case locuibile, sunt 120 din care sunt plecaţi peste hotarele şi aşteaptă momentul de a avea posibilitatea să vândă casa, deci, nu se mai reîntorc în Moldova. În 1999, când am început activitatea în funcţia de primar, în gimnaziul din Hârtop făceau carte 450 de copii, acum au rămas 225. Anual cinci-opt copii pleacă din gimnaziu cu părinţii peste hotare. Din raionul Cimişlia anual pleacă cu părinţii peste hotare 450 de copii. Este o cifră exactă din anii 2012-2013.”
Europa Liberă: Domnule primar, dar, totuşi, îndemnul autorităţilor este ca aceşti oameni care au luat drumul pribegiei şi şi-au găsit bucata de pâine departe de casă, departe de Moldova, să revină. Înseamnă că politicile statului nu sunt convingătoare ca să recheme şi să vină aceşti oameni acasă?
Vladimir Medoni: „Au plecat pe perioada guvernării comuniste, văzând că nu au posibilitate să aibă un salariu decent în Republica Moldova. Şi toţi au sperat că noua conducere, începând cu anul 2009, mai mult ca atât, după 7-9 aprilie, conducerea actuală într-adevăr va lua, cu paşi rapizi, un vector nou de dezvoltare a Republicii Moldova. S-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat.”
Europa Liberă: Ce s-a întâmplat?
Vladimir Medoni: „În Parlament noi ştim ce discuţii au fost între partidele de coaliţie, între PL, PD şi PLDM, ştim despre cazul „Pădurea Domnească” şi, iată, sincer să vă spun, populaţia, având foarte mare încredere în actuala guvernare, a început să-şi schimbe părerea.”
Europa Liberă: Deci, s-a risipit încrederea?
Vladimir Medoni: „Da, s-a risipit. Acum, guvernarea Leancă, pe parcursul unui an de zile, încearcă să restabilească cumva situaţia din guvern. Nu ştiu cum îi va reuşi până la alegerile parlamentare, însă cursul este corect, cursul european.”
Europa Liberă: Domnule primar, din discuţiile cu mulţi săteni aflu că nu au încredere în structurile statului, nu au modele de politicieni, nu au încredere în clasa politică. Şirul acesta poate fi continuat de nemulţumiri. Nu aud lume care să zică că lucrurile merg spre bine.
Vladimir Medoni: „Practic, sunt corupte toate structurile, începând de jos şi până sus. Populaţia nu vede majorarea pensiilor, locuri de muncă nu se deschid. Vă dau o pildă concretă: un agent economic din satul Hârtop, care gestionează 1.100 de hectare de teren agricol, are angajaţi oficial 35 de persoane. Când era colhozul, pe aceste 1.100 de hectare, fiind ferme de porcine, bovine, fiind brigăzi de vie, livezi – lucrau în jur de 400 de persoane. Acum este tehnologie performantă, pentru agentul respectiv, care ar foarte bune succese în agricultură, este destul, cu tehnica performantă, să aibă angajaţi oficial doar 35 de persoane. Ce facem cu restul 300? Unde îi angajăm?”
Europa Liberă: Şi ce faceţi? Îi trimiteţi în armata şomerilor?
Vladimir Medoni: „Toată această armată încearcă cumva să găsească, prin cunoştinţe, totuşi, să plece peste hotare.”
Europa Liberă: Vă întreb pe dumneavoastră, ca primar de 15 ani, reuşiţi să deschideţi locuri de muncă?
Vladimir Medoni: „Nu. Primăria nicidecum.”
Europa Liberă: Atunci cine o face? Agenţi economici sunt puţini la ţară, domnule primar.
Vladimir Medoni: „Dacă în 1999 aveam 1.190 de gospodării ţărăneşti care fiecare, individual, îşi prelucrau pământul, prin 2006-2007 au renunţat toţi la acest pământ, fiindcă preţurile la motorină, la pesticide, ierbicide erau foarte mari, producţia era imposibil de a fi realizată şi, iată, am avut posibilitate să consolidăm terenurile respective. Dar cei 1000, care prelucrau câte două hectare de pământ, acum le prelucrează 35 de persoane cu un agent economic.”
Europa Liberă: Daţi soluţii dumneavoastră ce trebuie de făcut şi de ce nu se face? Unde este buba, unde este problema?
Vladimir Medoni: „Problema principală este în materia primă. Noi producem producţie şi nu avem prelucrare în teritoriu pentru ambalare şi scoaterea pe piaţa internă şi cea externă. Deci, am produs grâu, cu grâul ne-am limitat, l-am vândut la un preţ mic – dacă este anul roditor îl vindem cu un leu pentru un kilogram, dacă nu este roditor, cu 2-3 lei – dar am vândut materia primă. Dacă avem struguri, avem problema cu Rusia şi nu avem ce face, dacă avem castraveţi, fiindcă sunt mulţi agenţi economici, eu am în teritoriu doi agenţi economici care se ocupă cu creşterea castraveţilor care nu au posibilitatea să-i realizeze. Iată, cred, de aici şi lipsa locurilor de muncă şi plecarea peste hotare. Eu cred că dintre cei plecaţi peste hotare dacă se vor întoarce 10% şi se vor întoarce la vârsta de pensionare. Dar copiii?”
Europa Liberă: Şi atunci ei vor fi o povară şi pentru sat şi pentru stat?
Vladimir Medoni: „Da.”
Europa Liberă: Lumea mai discută încotro să meargă Moldova, cu Estul, cu Vestul?
Vladimir Medoni: „Eu sunt ferm convins că noi suntem o părticică europeană, noi trăim în Europa şi ieşirea din situaţia respectivă, din criza economică este numai Europa, niciun fel de Rusie, nu avem absolut nimic cu ruşii.”
Europa Liberă: Dar consătenii dumneavoastră gândesc şi altfel?
Vladimir Medoni: „Da, gândesc, dar încercăm să-i convingem. Biblia foarte bine descrie când Moise a scos poporul lui din Egipt, a avut nevoie de 40 de ani. I-a scos prin pustiu sau i-a purtat prin pustiu 40 de ani, până cei bătrâni care socoteau că era, totuşi, mai bine au decedat, cei care au auzit de la părinţi că acolo era mai bine au îmbătrânit şi au decedat şi ei şi el, după 40 de ani, i-a scos pe cei tineri, care uitaseră de faraoni şi îl rugau pe Moise să-i scoată undeva, ca să fie şi ei oameni în rând cu toţi. Moldova a parcurs drumul de 22 de ani. Mai avem nevoie de 18 şi vom fi în familia europeană. Şi, sper, copiii noştri, dar mai mult nepoţii într-adevăr mai puţin vor auzi de Rusia şi mai mult vor fi încadraţi în spaţiul european, care într-adevăr este un spaţiu democrat, ne acordă foarte mult ajutor. Eu am fost în foarte multe ţări din Europa, în America, prin schimb de experienţă, noi trebuie să alegem persoanele care vor avea posibilitatea să gestioneze ţara în aşa fel ca să beneficieze de fiecare bănuţ toţi locuitorii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cine sunt modelele de politicieni în Moldova?
Vladimir Medoni: „Eu îl socot ca model pe domnul Leancă. Nu de aceea că este din Cimişlia, dar este un om care într-adevăr face foarte multe lucruri bune.”
Europa Liberă: Care este miza alegerilor parlamentare şi care vor armele electorale în această campanie?
Vladimir Medoni: „Eu, totuşi, cred că partidele de orientare democrată vor învinge. Trebuie să meargă mai departe pentru vectorul european. Nu au nicio şansă comuniştii, vă spun eu.”
Europa Liberă: Aşa doriţi dumneavoastră…
Vladimir Medoni: „Nu, eu nu aşa doresc, eu cred că noi toţi ne vom include şi vom lucra ca vectorul european să prospere, vom face regulă în listele parlamentare şi cu ajutorul tinerilor care vor apărea în liste, cred, vom merge mai departe.”
Europa Liberă: Moldoveanul preţuieşte democraţia, libertatea?
Vladimir Medoni: „Eu cred că noi încă democraţia nu o înţelegem la justa valoare. Ce înseamnă democraţie? Aţi dreptul să-ţi exprimi punctul de vedere, dar sunt nişte obligaţiuni. Şi dacă 50+1 au adoptat o decizie, tu trebuie să te conformezi şi să îndeplineşti ceea ce este. La noi, rânza moldoveanului, încercăm încă să rămânem cu modul nostru de a gândi că democraţia este aşa că putem toţi vorbi şi ce vrem aceea facem. Nu. Sper pe viitor să avem o conducere înţeleaptă, ajungem şi noi acolo unde ar trebui să fim, în Europa.”
