Demersurile Congresului Autorităților Locale din Moldova(CALM) dau roade! În urma mai multor intervenții privind necesitatea aprofundării relațiilor dintre localitățile de pe cele două maluri ale Prutului, inclusiv prin derularea unor proiecte cu finanțare din România, Bucureştiul a luat decizia de a privilegia oraşele şi comunele din Republica Moldova care au înfrăţiri cu localităţi din România. Declaraţia a fost făcută de premierul român Dacian Cioloş, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România. La întrunire o delegație a Congresului Autorităților Locale (CALM).

În cadrul discursului susţinut la Adunarea Generale a Asociaţiei Comunelor din România(ACoR), Dacian Cioloş a anunţat că doreşte, în afara relaţiilor la nivelul celor două Guverne, să stimuleze cooperarea la nivel local între România şi Republica Moldova. Referirea premierului a fost prilejuită de prezenţa în sală a unei delegaţii de primari din partea CALM. Vrem să privilegiem acele comune sau acele oraşe din R Moldova care au înfrăţiri cu comune sau oraşe din România, a spus prim-ministrul.

În context, Emil Drăghici, preşedintele ACoR, în aplauzele celor prezenţi, a menționat:  Daţi-mi voie să vedem că avem un obiectiv comun. România şi Republica Moldova: ”Nu desfiinţării comunelor şi satelor. Da, unificării statelor! . El a făcut trimitere la o afirmaţie anterioară a premierului care considera fragmentarea teritorială la nivel local ca fiind unul din factorii negativi care trebuie avuţi în vedere. În acest context, premierul a simţit nevoia să explice poziţia sa, iar unul dintre argumente a fost necesitatea utilizării eficiente a resurselor bugetare: Eu înţeleg obiectivul, intenţia de a nu desfiinţa comune şi sate, dar atunci haideţi să găsim modalităţi pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor bugetare pentru că, haideţi să fim sinceri şi pragmatici, acolo unde avem sate de câteva zeci de locuitori şi unde la nivelul primăriilor aveţi 10-20 de angajaţi şi veniţi să solicitaţi resurse pentru funcţionarea administraţiei, la nivel central, cum putem privi în perspectivă dezvoltarea satului respectiv. Asta e întrebarea la care trebuie să găsim răspunsul: ”Ce perspective găsim comunităţilor rurale, comunităţilor locale pe viitor şi cum putem folosi fondurile europene pe care le avem într-un mod mai eficient?”. Bun, dacă nu desfiinţăm sate, haideţi să găsim alte modalităţi prin care să putem creşte eficienţa utilizării fondurilor pe care le avem la dispoziţie, a spus Cioloş.

Președintele CALM, Tatiana Badan, a reiterat nevoile APL din Republica Moldova și importanța unor relații strânse cu România, care înregistrează succese la capitolul implementarea reformelor în APL: ” Republica Moldova are nevoie de reforme reale și nu declarative sau mimate. Cunoaștem și vedem cu toții ce se întâmplă în Republica Moldova și cum dintr-o istorie de succes, am ajuns o istorie de insucces. Credem că a venit timpul ca partenerii noștri de dezvoltarea, să-și regândească abordările de până acum. Atât la nivel de priorități, cât și la nivel de direcții de acționare. Credem, că o parte din vină pentru ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în Moldova, trebuie sa-și asume și partenerii de dezvoltare, care au acordat toți acești ani sprijin enorm, dar fără să ceara/verifice implementarea reformelor respective în practică. De aceea, considerăm că suportul acordat trebuie să fie condiționat și să vină doar în schimbul reformelor reale și nu doar declarate și celor mimate. Una din primele prioritățile fundamentale și cerințe de reformare în raport cu autoritățile Republicii Moldova, trebuie să devină Descentralizarea și Reforma administrației publice. Cu regret, trebuie să constatăm că sistemul de administrație publică din Republica Moldova este extrem de centralizat și depășit. Acest sistem păstrează încă multe caracteristici al sistemului totalitar din Uniunea Sovietică. Considerăm că fără o reformă profundă a sistemului de administrație publică, prin instrumentul principal – descentralizarea, NICI o reformă din alt domeniu nu poate fi realizată și avea succes. Degeaba partenerii noștri vorbesc despre justiție, luptă cu corupția, reforme economice etc., daca NU are cineva să le implementeze. O altă problemă constituie acordarea asistenței financiare doar prin intermediul guvernului central, fără implicarea unui cerc mai larg de actori și fără un mecanism efectiv de implementare,c are să asigure controlul necesar privind utilizarea asistenței date. Experiența Republicii Moldova, demonstrează că o astfel de abordare NU a fost cea mai reușită. Gradul înalt de politizare și corupție (inclusiv politică), de regulă, a denaturat esența și eficiența asistenței financiare respective. Un exemplu concret, în acest sens fiind grantul României pentru reparația școlilor, care a fost distribuit în mare parte pe criterii politice, afectând și imaginea țării donatoare. Sau, ceea ce s-a întâmplat cu grantul Polonez pentru dezvoltarea agriculturii, care deja de câțiva ani nu poate fi implementat efectiv și pentru administrarea căruia se luptă diverse forțe politice. Iată de ce, considerăm că mecanismul de acordarea a asistenței din partea țărilor donatoare, inclusiv al României, trebuie urgent să fie revizuit în 3 direcția descentralizării lui și implicării plenare și largi în acest proces a structurilor asociative ale APL și a societății civile cât din țările donatoare, atât și din cele ale Republicii Moldova. De asemenea, credem că o soluție în acest sens, ar fi crearea unor programe și fonduri de finanțare cu acces direct pentru autoritățile locale, cu asigurarea unui mecanism obiectiv și transparent de distribuire unde să participe pe baze paritare donatorii, autoritățile locale, centrale și societatea civilă.”

Cea de-a XIX-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România a avut loc între 21 și 24 februarie, curent.