Modelul european al înfrăţirilor prinde tot mai mult contur în Moldova. Edilii susţin că pe lângă schimburile culturale şi economice, înfrăţirile vor facilita accesul la finanţările UE în mod direct, evitând structurile guvernamentale, care deseori sunt distribuite pe criterii politice.
Ion Guţu, primarul de Cazangic, raionul Leova, cunoaşte din propria experienţa beneficiile înfrăţirilor: „Acum cinci ani, când am devenit primar, mi-am propus să semnez un acord de înfrăţire cu o localitate de peste Prut. De România ne leagă multe – aceeaşi limbă şi istorie, aceleaşi tradiţii şi aspiraţii europene. Experienţa României ne-ar ajuta şi pe noi să ajungem în Europa”, spune primarul de Cazangic. A analizat mai multe posibilităţi de înfrăţire şi, în 2012, împreună cu un grup de primari din Republica Moldova a mers într-o vizită în judeţul Prahova. Acolo a făcut cunoştinţă cu primarul de Tomşani şi a pus bazele unui parteneriat.
„Dacă în cazul altor comunităţi acordurile au rămas doar pe hârtie, parteneriatul între Cazangic şi Tomşani a adus, în timp, mai multe rezultate. În primul rând, datorită vizitelor reciproce şi activităţilor culturale comune „ne-am înfrăţit” cu adevărat. Încrederea şi respectul câştigat au deschis calea şi spre proiecte de infrastructură”, ne-a spusIon Guţu. Astfel, cu ajutorul financiar al comunei Tomşani, am început reconstrucţia drumului central din Cazangic, până acum fiind asfaltaţi 325 de metri, au fost procurate 200 de plafoane pentru sistemul de iluminare stradală din sat. „Cel mai important beneficiu al înfrăţirilor este, însă, experienţa pe care am preluat-o de la colegii noştri de peste Prut. De exemplu, o familie din Cazangic a construit în sat o seră pe o suprafaţă de 70 de ari, încălzită pe biomasă, după un model din Tomşani şi ajutată de specialiştii de acolo. Chiar dacă se întinde pe o suprafaţă mare, sera este economă şi poate fi gestionată de numai 3 persoane. Şi eu, ca primar, am învăţat multe de la omologul meu, Mihai Florin Pelin. Împreună căutăm soluţii pentru a scoate sărăcia din sate şi avem multe alte obiective comune, inclusiv de a participa în programele de finanţare ale Uniunii Europene”, mai spune primarul de Cazangic. Ion Guţu crede că succesul parteneriatului se datorează susţinerii din partea sătenilor, a consiliului local, a agenţilor economici din sat, dar şi deschiderii din partea locuitorilor din Tomşani. „Unul din secretele succesului este că s-a trecut rapid de la vorbe la fapte. Important este rezultatul concret, nu o hârtie uitată în sertar”, susţine Ion Guţu.
Fondurile europene vor putea fi accesate direct
Potrivit lui Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), numai pe parcursul ultimilor doi ani au fost încheiate peste două sute de acorduri de înfrăţire, cele mai multe fiind cu localităţile din România. Dar există înfrăţiri şi cu unele comune din Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Letonia, Estonia etc. „Împreună cu Asociaţia Comunelor din România, am creat un consiliu prin intermediul căruia promovăm parteneriatele dintre localităţile de pe ambele maluri ale Prutului. Mai mult, împreună am insistat ca în legislaţia României să fie inclusă o prevedere prin care comunele din România să poată finanţa în mod direct, din bugetele locale, proiectele comunităţilor partenere din Republica Moldova. Comuna Cojuşna, care a obţinut în acest fel 10 000 de euro pentru realizarea unui proiect social, este doar un exemplu de succes. CALM a impulsionat procesul de înfrăţire, care acum ia amploare şi aduce rezultate. Iar cel mai mare succes al înfrăţirilor este că oamenii stabilesc noi relaţii, îşi schimbă mentalitatea şi modul de administrare. Este o şcoală bună şi o investiţie strategică în viitor. Ыatele şi oraşele mai prospere din Moldova sunt conduse de primari care beneficiază de oportunităţile oferite de înfrăţiri şi au preluat bune experienţe de peste hotare”, a mai spus Viorel Furdui pentru Report.md.
Potrivit lui, înfrăţirile sunt o condiţie obligatorie şi pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi programul de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, finanţat de Uniunea Europeană. „În condiţiile Republicii Moldova, unde structurile guvernamentale distribuie fondurile pe criterii politice, după nişte proceduri neclare, asemenea programe sunt singura şansă a APL-urilor de a obţine fonduri pentru reabilitarea infrastructurii sau altor nevoi ale comunităţilor”, susţine Viorel Furdui.
Proiectele comunitare finanţate din exterior trebuie să fie gestionate de autorităţile locale
„Suntem în discuţii cu partenerii de dezvoltare pentru ca să-i convingem că e timpul să creeze programe de finanţare directă a APL-urilor, care vor fi în acest fel mult mai eficiente. APL-urile nu mai trebuie să fie dependente de factorul politic. Şi se pare că mai mulţi donatori, între care SUA, România pregătesc proiecte de acest gen. De exemplu, Premierul român Dacian Cioloş a declarat că Guvernul de la Bucureşti îşi propune să privilegieze oraşele şi comunele din Republica Moldova care au înfrăţiri cu localităţi din România”, spune Viorel Furdui. „Finanţările directe vor responsabiliza APL-urile, le vor creşte capacităţile, dar, cel mai important, e că banii vor ajunge în localităţile care au nevoie de ei şi nu vor mai fi distribuite în funcţie de culoarea politică a primarului”, susţine Viorel Furdui. Un exemplu în acest sens este cel al Tatianei Badan, primarul satului Şelemet din raionul Cimişlia. Deoarece primăriţa a fost mereu independentă politic, nu a beneficiat de mare susţinere financiară de la centru. În schimb, a ştiut să atragă fonduri externe în sat. Aşa a reconstruit grădiniţa din sat, a creat un centru de dezvoltare pentru copii cu dizabilităţi, a reparat drumuri şi primăria satului
Pentru a le veni în ajutor şi altor primari care îşi doresc să atragă investiţii străine în comunitatea lor, Centrul de Drept şi Iniţiative Democratice din Moldova a lansat recent primul portal on-line de accesare a fondurilor europene disponibile pentru localităţile din Republica Moldova şi România. Deoarece finanţările au caracter transfrontalier, fondurile disponibile prin aceste programe operaţionale pot fi accesate doar prin intermediul unor proiecte comune, fiind nevoie de un parteneriat sau înfrăţire cu autorităţile publice centrale, regionale sau locale din Uniunea Europeană. Prin intermediul platformei www.accesfonduri.eu – autorităţile publice din Republica Moldova pot solicita on-line un parteneriat sau înfrăţire cu o autoritate publică din spaţiul european, inclusiv din România. Solicitantul poate alege judeţul sau raionul dorit pentru asociere, înfrăţire şi completează un formular. Aceeaşi opţiune este disponibilă şi pentru autorităţile publice locale europene, care pot solicita un parteneriat cu primăriile din Moldova.
Natalia Costaş
