De Ziua Limbii Române, sărbătorită și în România, platoul Bucegilor a devenit scena unui adevărat festival al înfrățirilor. Primării din Republica Moldova și România și-au dat mâna, uniți de obiectivele comune de dezvoltare a localităților pe care le conduc, dar şi de memorabilul acord semnat la Chișinău, pe 24 mai 2013. Atunci a avut loc şi prima Sedinţă Comună a Guvernelor Locale din România şi Republica Moldova, în cadrul căreia membrii CALM şi ACoR au trasat planurile de cooperare. Un rod al acestei colaborări este şi grandiosul eveniment care s-a desfăşurat la Sinaia.
Acțiunea a avut loc pe 31 august, zi în care, pe ambele maluri ale Prutului, este cinstită limba română. Timp de două zile, cultura a fost la ea acasă, în Sinaia, unde Asociaţia Comunelor din România, în parteneriat cu Primăria Oraşului Sinaia și Congresul Autorităților Locale din Moldova, a organizat o serie de manifestaţii culturale. Evenimentul s-a desfășurat în inima munților Bucegi, în orașul Sinaia. Genericul maratonului cultural,”Prin unire se realizează fapte mari “, a reprezentat un laitmotiv care i-a unit într-un singur loc pe vorbitorii de limbă română din toate colțurile lumii. Pe tot parcursul evenimentului au fost proiectate ecranizări celebre, au fost prezentate spectacole şi organizate concursuri literare.
Pentru cinstirea Zilei Limbii Romane, un număr de 30 de localități din România, membre ale Asociaţiei Comunelor din Romania, și 30 de localități din Republica Moldova, membre ale Congresului Autorităților Locale din Moldova, au semnat Acorduri de înfrățire. Ceremonia a fost una emoţionantă şi de mare anvergură, deoarece pentru prima dată în istoria celor două ţări are loc un număr atât de impresionant de înfrăţiri.
În context, Emil Drăghici, președintele ACoR, a subliniat că: ”Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului comun al autorităților locale din România și Republica Moldova, adoptat pe data de 24 mai 2013, la Chișinău, nu este unul doar pe hârtie. Zecile de acorduri semnate în cadrul festivităților dedicate Limbii Române, prima sărbătoare a tuturor românilor și a celor ce vorbesc limba română, sunt un argument în plus că forul nostru comun funcționează și dă roade”.
Înainte de plecarea delegaţiei impresionante în România, Tatiana Badan, președinte CALM, a menționat că echipa reprezentativă de primari, dornici să iniţieze colaborări cu colegii de peste Prut, este o dovadă a faptului că relațiile dintre România și Republica Moldova, la nivelul guvernelor locale, a luat o amplitudine impresionantă: „Primarii localităților din R Moldova sunt interesați să inițieze colaborări cu colegii din România. Acest fapt rezidă și din deschiderea pe care o demonstrează atunci când e vorba de proiecte comune. Această relație, reglementată în cadrul ședinței comune din 24 mai, are perspective foarte mari în vederea integrării satelor noastre în procesele şi standardele europene”.
În cadrul festivităţii solemne, primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, unul dintre organizatorii evenimentului, a subliniat: “Mă bucur ca anul acesta, pentru prima dată în ţara noastră sărbătorim Ziua Limbii Române şi îi avem alături de noi, pe reprezentanţii comunităţilor din Republica Moldova”. Emoţionantă a fost şi semnarea acordului cu oraşul Edineţ. Constantin Cojocaru, primarul de Edineț, vicepreşedinte CALM şi un mare promotor al alfabetului latin, a menționat că sărbătoarea de la poalele Sfinxului geto-dacic îi reaminteşte despre cuvintele lui Nichita Stănescu care, atunci când a vizitat Chişinăul, a zis: „Am venit de-acasă acasă!”. „ Trăim acelaşi sentiment, aflându-ne aici. Treizeci de delegaţii la număr, toţi reprezentăm, prin frumosul cuvânt CALM, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, speranţa pentru propăşirea tuturor comunelor de vorbire şi simţire română. Bunele practici deja dau rod pe ambele maluri ale Prutului”.
Un alt exemplu de colaborare fructuoasă o reprezintă experienţa de colaborare a comunei Cumpăna din România şi satul Capaclia, din Republica Moldova. Delegaţia din Capaclia a fost condusă de primarul localității, însoțit de viceprimar, secretar și alţi funcţionari publici ai localității.
Primarul comunei Cumpăna şi președintele filialei Constanța a Asociației Comunelor din România, Mariana Gâju, a ţinut să menţioneze: „Ce zi mai importantă și mai simbolică putea fi aleasă pentru semnarea unor acorduri între comunele de pe ambele maluri ale Prutului, pe care le leagă nu numai o istorie comună, dar și limba noastră cea română? În cadrul aceste manifestații de o ținută intelectuală și patriotică impecabilă vrem să ridicăm ștacheta culturală. În plus, comuna Cumpăna s-a înfrățit cu satul Capaclia, raionul Cantemir, ne-am dat mâna pentru multe –multe proiecte comune, spre beneficiul reciproc”.
Alexei Busuioc, primarul satului Capaclia, raionul Cantemir şi-a reiterat deschiderea pentru ulterioare proiecte comune şi a menţionat că, în mare parte, limba română, pentru care în Republica Moldova s-a vărsat sânge al patrioţilor, a realizat această unire mică între primării.
Din judeţul Constanţa, alte şapte comune au semnat la înălţime importante acorduri de înfrăţire cu localităţi din Republica Moldova.
Mihai Soare, primarul comunei Silişte, care s-a înfrăţit cu satul Rădulenii Vechi, raionul Floreşti a specificat: ”Sunt foarte încântat de faptul că am avut şansa şi, totodată onoarea, de a ne înfrăţi cu satul Rădulenii Vechi, raionul Floreşti, din Republica Moldova. Mai ales că, semnarea acordului de înfrăţire a avut loc pe data de 31 august, într-un loc minunat din ţara noastră, şi anume pe platoul din Bucegi, în fata Sfinxului, chiar în ziua în care a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Limbii Române. În context, Margareta Lepădatu, primărița de Rădulenii Vechi, a menţionat: „Acordul este unul benefic şi oportun pentru ambele părţi. Astfel, am construit o punte solidă pentru ulterioarele schimburi de experienţă, atât culturale, cât şi administrative.
Printre localităţile care au semnat aceste importante acorduri se număra, din partea României, orașul Sinaia, comunele Saraiu, Cumpăna, Mircea Vodă, Grădina, Siliște, Tortoman, Vînători Neamț din județul Piatra Neamț, Tîrgușor, Mihail Cogălniceanu, Peștera, Horia, din județul Constanța, din județul Alba – comuna Sîncel, din județul Prahova – comuna Cornu, din județul Suceava – comuna Berchișești, din județul Hunedoara – comuna Crișcior, din județul Ialomița – comuna Făcăeni și comuna Sfîntul Gheorghe, din județul Călărași – comuna Radovanu şi comuna Ștefan cel Mare, din județul Iași comunele Fantanele, Hărmănești, Coarnele Caprei și Probota.
Din Republica Moldova, au semnat acorduri de colaborare: orașele Edineț şi Hînceşti, satele Băhrinești, Rădulenii Vechi și Mărculești din raionul Florești, comuna Sărata Veche din raionul Fălești, satul Capaclia din raionul Cantemir, comunele Sipoteni, Dereneu și Tuzara din raionul Călăraşi, satul Clişova și comunele Vatici și Piatra din raionul Orhei, satul Batîr din raionul Cimişlia, satul Crihana Veche și comuna Manta din raionul Cahul, comunele Chircăieşti și Ucrainca din raionul Căușeni, comuna Codreanca din raionul Străşeni, satul Ochiul Alb din raionul Drochia, comunele Ocolina, Parcani, Regina Maria, Vărăncău și Nimereuca din raionul Soroca, comuna Trușeni, mun.Chișinău.
