Acord trilateral, intermediat de Congresul Autorităților Locale din Moldova! Pe data de 7 iulie curent a fost semnat un acord trilateral între CALRE al Consiliului Europei, Guvernul Republicii Moldova şi CALM, document care stipulează pașii pe care urmează să-i întreprindă autoritățile centrale pentru a elimina restanțele enorme și discrepanțele în domeniul descentralizării şi democraţiei locale.
Descentralizarea financiară, patrimonială, dar şi consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor locale. Sunt doar câteva dintre recomandările Congresului autorităţilor regionale şi locale al Consiliului Europei pentru guvernanţii din Moldova. După o perioadă de monitorizare în care experții Consiliului Europei au constatat restanţe serioase în implementarea Strategiei de Descentralizare, care expiră în 2016, acțiunile acesteia au fost extinse până în anul 2018. Astfel, având în vedere faptul că nici 50 la sută dintre angajamente nu au fost îndeplinite, CALRE vine cu noi recomandări la capitolul descentralizării locale. Raportorii consideră că Strategia ar trebui să fie pusă în aplicare în întregime până la sfârșitul anului 2018, prin consultarea obligatorie a reprezentanților asociațiilor locale din Republica Moldova.
După ceremonia de semnare a Acordului, președintele CALRE al Consiliului Europei, Jean-Claude Frecon, a menționat că autoritățile centrale sunt obligate să aloce APL resurse financiare proporționale cu competenţele lor, așa cum stipulează Carta europeană a autonomiei locale, pe care Parlamentul Republicii Moldova a ratificat-o încă în anul 1997. Oficialul european a specificat că ultimele discuții cu Guvernul inspiră o doză de optimism: ”Noi am convenit cu reprezentanţii Republicii Moldova care sunt principiile de repartizare a competenţelor între autorităţile centrale şi cele locale. În cadrul competenţelor pe care le vor avea conform acestei reforme, statul îşi va asuma o anumită responsabilitate financiară. Cel de-al doilea element este concretizarea statutului oraşului-capitală Chişinău.”
La rândul lor, reprezentanţii Guvernului de la Chişinău au dat asigurări că restanţele înregistrate vor fi înlăturate până în anul 2018. ”La moment modificările la această strategie se află în Parlamentul RM şi considerăm că până la sfârşitul lunii iulie vor fi aprobate. Alt element reprezintă toate sarcinile noastre care vizează descentralizarea patrimonială și a finanţelor publice. Avem proiecte de legi, hotărâri de Guvern pe care urmează să le realizăm”, a subliniat secretarul general al Guvernului, Tudor Copaci.
Tatiana Badan, președintele CALM, unul dintre semnatarii Foii de parcurs, a subliniat faptul că, colectivităţile locale au fost implicate în elaborarea SND prin intermediul asociaţiei. Totuși, în perioada de implementare s-a observat o reticență și o opoziție în ceea ce privește realizarea angajamentelor: ”Suntem într-o întârziere foarte mare, și asta în lipsa unui dialog constructiv și eficient între autoritățile naţionale și locale cu privire la problemele care vizează în mod direct APL. În multe cazuri, am fost consultați în ultimul moment sau nu s-a ținut cont de expertiza noastră. Considerăm că Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar putea da un nou impuls punerii în aplicare a SND, ca parte a Acordului. Relaţiile internaţionale, contactele, activităţile de promovare de CALM au adus nişte elemente substanţiale şi foarte pozitive pentru APL din Moldova, care, posibil, încă nu sunt resimţite pe deplin, dar care sperăm că vor avea nişte efecte pozitive în viitorul cel mai apropiat, nemaivorbind de termen mediu şi lung. Documente precum Raportul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei privind democraţia locală şi regională în Moldova sunt permanent citate la toate nivelele de guvernare, iar faptul că CALM este privit ca un partener important al acestui organism important este un lucru primordial.”
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, și-a exprimat îngrijorarea privind seriozitatea cu care își asumă noi angajamente guvernarea, și asta deoarece, în ultima vreme, au fost trenate și chiar blocate mai multe inițiative care ar fi fortificat autonomia financiară a primăriilor, dar și creșterea gradului de democrație locală: ”Majoritatea acţiunilor trebuiau să fie întreprinse până la sfârşitul anului 2016, dar angajamentele nu au fost realizate în măsura în care să fie resimțite de APL. Strategia este în impas și este nevoie de o voință clară de schimbare din partea guvernării, pentru că timpul declarațiilor a trecut. Primarii așteaptă fapte și pași concreți, într-adevăr meniți să schimbe în bine fața localităților noastre. Din păcate, realitatea arată cu totul altfel: în ultima perioadă, proiecte importante din domeniul descentralizării financiare, din politica bugetar-fiscală pentru anul 2016, au fost excluse. Este vorba despre stoparea, blocarea nemotivată și unilaterală a înlocuirii taxei pe drumuri cu impozitul pe autovehicule; majorarea minimală a impozitului funciar și amânarea evaluării bunurilor imobile”.
Primarii, prezenți la evenimentul de semnare a Foii de Parcurs, susţin că, în cazul în care autoritățile își vor îndeplini angajamentele asumate și vor ține cont de recomandările raportorilor Consiliului Europei, vor avea acces la mai multe resurse financiare, fapt ce va duce la implementarea proiectelor în localităţi. Prin intermediul CALM, primarii de mai mult timp solicită de la Guvern o evaluare a cadastrului în mediul rural la fiecare trei ani, în conformitate cu legea. Autoritățile locale vor să știe evaluarea corectă a prețului real în domeniul imobiliar, în scopul de a colecta în mod corespunzător impozitele și taxele locale. Bugetele locale suferă în fiecare an pierderi considerabile din cauza neactualizării valorii cadastrale a clădirilor, a căror ultimă estimare datează de mai bine de 10 ani. În plus, primarii cer introducerea unui nou sistem de colectare a impozitului pe venit. Autoritățile locale se plâng în acest sens de supra-centralizarea sistemului actual, care este, de altfel, şi ineficient. În ceea ce privește impozitul pe venitul persoanelor fizice, primarii solicita ca locul de reședință, care constituie în cea mai mare parte a cazurilor, locul de livrare a serviciilor publice, să constituie criteriul reţinut. În cele din urmă autoritățile locale doresc să păstreze în bugetul lor o parte din banii colectați de la taxe, în special pentru dezvoltarea infrastructurii.
Foaia de Parcurs cuprinde mai multe acțiuni pe care Consiliul Europei le recomandă pentru a fi întreprinse, printre care se regăsesc:
– Asigurarea unei monitorizări atente a punerii în aplicare a legii modificate privind finanțele publice locale, care nu s-a aplicat la toate colectivităţile decât în 2015;
– Luarea în considerare a unui dialog cu colectivităţile locale și cu asociațiile care le reprezintă în toate domeniile care nu sunt acoperite de legea modificată, și a se vedea ce nu corespunde nevoilor colectivităţilor locale;
– Eliminarea de facto a amestecului ”raioanelor” în procesul de aprobare a bugetelor locale, pentru a îndeplini cerințele articolului 3 din Legea modificată privind finanțele publice locale și ale articolului 12 din Legea nr. 435/2006 privind descentralizarea administrativă. În acest scop, ar putea fi prevăzut un program de formare, destinat cu precădere reprezentanţilor aleşi şi funcţionarilor aparţinând cele două niveluri;
– Asigurarea alocării finanțelor publice pe baza unor criterii transparente pentru următorii ani fiscali 2016-2017;
– Continuarea descentralizării patrimoniale cu punerea în aplicare a noilor mecanisme de transfer de proprietate către autoritățile publice locale de nivelul I și II prevăzute prin Legea 121-XVI / 2007, modificată în 2013;
– Reevaluarea valorii cadastrale în zonele rurale pentru actualizarea acesteia pentru ca autoritățile locale să poată face estimarea exactă a prețului real al bunurilor imobiliare, în scopul de a colecta în mod corespunzător impozitele locale;
– Elaborarea și implementarea unui nou sistem de colectare a impozitului pe venit pentru persoanele fizice;
– Depășirea dificultăților de punere în aplicare a reformei de descentralizare financiară și fiscală, așa cum se specifică mai sus;
– Adoptarea unei noi legi cu privire la statutul municipiului Chișinău;
– Statutul de oraş-capitală este, fără îndoială, o prioritate. Este vorba, într-adevăr, de a elabora, pentru cel mai mare oraș al țării care constituie, de asemenea, şi motorul economic al acesteia, norme de guvernanță și de gestiune adaptate la cerințele actuale. Grupul de lucru înființat prin decizia Parlamentului din 5 mai 2015 a prezentat deja un proiect de lege. Acest proiect de lege organică ar putea face obiectul unei analize a CALRE, așa cum au sugerat şi autoritățile moldovene, urmând apoi să fie rapid aprobat;
– Să permită colectivităţilor locale să perceapă mai multe taxe directe și impozite locale, în plus față de taxa funciară și impozitul pe bunuri construite, pentru care colectivităţile vor putea determina cuantumul în limitele legii, în conformitate cu articolul 9, alineatul 3, al Cartei europene a autonomiei locale. În plus, pare necesar să se clarifice procedurile de redistribuire a resurselor financiare ce revin colectivităţilor locale, astfel încât acestea sa fie mai în măsură să dezvolte propriul lor buget și să satisfacă nevoile cetățenilor etc.
CALM conlucrează strâns cu Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei în procesul de promovare a democrației și autonomiei locale. Congresul este un organ special, compus din reprezentanţii APL aleşi din toate ţările-membre ale Consiliului Europei, care este abilitat cu promovarea principiilor Cartei Europene a autonomiei locale, inclusiv prin monitorizarea ţărilor-membre. Delegaţia Republicii Moldova la Congres este, practic, în întregime compusă din membrii CALM.
