Fostul deputat Igor Munteanu despre resetarea sistemului politic și pașii pe care ar trebui să-i întreprindă viitoare guvernare pentru a nu dezamăgi cetățenii.
Rezultatul alegerilor parlamentare anticipate a fost o surpriză pentru mulți…
Igor Munteanu: Cred că aceste alegeri parlamentare pot însemna o șansă de resetare completă a sistemului politic dacă intențiile vor coincide cu faptele, iar forma cu conținutul discursului politic. Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani când un partid cu viziuni proeuropene câștigă succesiv atâta putere politică: are un președinte, are o majoritate largă în Parlament și poate forma guvernul. Sperăm că această situație specială în care intră astăzi partidul pro-prezidențial (PAS) trebuie să fie tratat cu multă responsabilitate și diligență. Am avut asemenea situații și anterior, atunci când PCRM obținea în 2001 o majoritate constituțională, având dreptul de a-și instala liderul de partid în funcția supremă de șef al statului, având și un guvern pe care nu trebuia să-l împartă cu altcineva. Ne aducem aminte că anul 2001 a însemnat pentru fragila democrație din RM o mare năpastă pentru că PCRM a dorit să-și subordoneze toate instituțiile din stat în folosul intereselor sale politice, provocând crize politice majore, mediate ulterior prin trimiterea unui reprezentant special al Consiliului Europei la Chișinău, și renunțarea la o parte din cele mai radicale planuri ale comuniștilor, după crize prelungite și usturătoare. Sunt convins că aceste situații nu ar trebui să se repete, dar orice partide trebuie să se refere și la anumite precedente din trecut pentru a nu le comite din nou.
Prima reformă centrală pe care ar trebui să o facă viitoarea guvernare este să aducă în ordine serviciul public – administrația centrală. A doua reformă este cea a reformării comprehensive a sistemului de drept și întărirea criteriilor centrale pentru justiție: integritate, independență, profesionalism și neutralitate, astfel încât prin aplicarea justiției să fie apărate într-o măsură cât mai mare drepturile și libertățile cetățenilor. A treia direcție centrală de reformă este legată, fără îndoială, de sănătatea publică, puternic afectată în anul 2020 de efectele pandemiei care au pus viața cetățenilor în pericol major, motiv pentru care primarii, dar și Guvernul central au lucrat neîncetat, pentru ca alături de medici să salveze viețile cetățenilor. Din punctul meu de vedere, aceste trei elemente formează terenul de joc pentru care cei mai mulți cetățeni au votat un nou guvern, la care vom adăuga, fără a le diminua importanța, creșterea economică și susținerea afacerilor mici și mijlocii, crearea de reziliență democratică în stat față de orice alte tipuri de amenințări hibride, destul de populare în ultima vreme și în spațiul constituțional al RM.
Întărirea acestor trei elemente ar genera condiții pentru creșterea gradului de bunăstare în localitățile noastre, ar motiva oamenii să revină acasă?
Igor Munteanu: În primul rând, dacă Guvernul și structurile sale executive vor funcționa normal, atunci sigur că s-ar întări disciplina fiscală, ar ajuta la suspendarea, prevenirea și penalizarea schemelor ilicite, care sifonează banul public și resursele bugetare, iar asta, fără îndoială, va avea efecte pozitive asupra vieții cetățeanului. Dar, dincolo de asta, de aici și până la prosperitatea pe care și-o dorește cetățeanul este o cale foarte lungă. Ca să ajungem la standardele de viață din Europa Centrală și de Vest, creșterea economică anuală în RM ar trebui să fie de cel puțin 12-14%, un lucru nerealist dacă viitorul guvern va guverna „as usual” – adică birocratic, lipsit de inspirație și stimulente economice serioase. Este nevoie de foarte multe resurse financiare noi pe care ar trebui să le aducă Guvernul din străinătate, punându-le la dispoziția micilor afaceri, oferindu-și sprijinul pentru deschiderea locurilor noi de muncă, eliminarea corupției, birocrației ineficiente și altor tipuri de poveri suplimentare (bariere tarifare și ne-tarifare) și instalarea unui sistem suplu de administrare a taxelor și investițiilor capitale publice. Avem în acest moment foarte multe fonduri publice, care nu sunt folosite suficient de transparent, eficient și rațional; mă refer în acest caz la fondurile alocate anual pentru scopuri legate de dezvoltarea regională, pentru întărirea mediului ambiant, pentru drumuri și alte sectoare gestionate astăzi extrem de prost, ceea ce confirmă, din păcate, caracterul haotic și ineficient al ultimelor guvernări centrale, mă refer la Guvernul Chicu și discipolii săi lăsați să gestioneze treburile publice sub guvernarea provizorie a interimatului deținut de Aurel Ciocoi, la politizarea excesivă a transferurilor de stat și la birocrația ținută sub călcâiul puterii politice.
Acestea sunt trei elemente care au făcut ca banul public să nu lucreze, în mare parte, în beneficiul cetățenilor ci să sature poftele unor clientele birocratice, care își asumă cheltuirea risipitoare a banului. Fără îndoială nu ar trebui să trec cu vederea faptul că și administrația locală așteaptă, pe bună dreptate, mai multă atenție din partea viitoarei guvernări. Administrația locală așteaptă continuarea procesului de descentralizare financiară, început de noi pe durata fostului Parlament, mă refer la transmiterea celor 700 milioane de lei (VPF), altfel spus 100% din veniturile persoanelor fizice către autoritățile locale. Totuși, refuzul Ministerului Finanțelor de a da curs etapei a 2, prin blocarea celeilalte inițiative legislative de a transmite APL și o cotă parte din VPJ – veniturile persoanelor juridice – în mărime de 10-20-30% din valoarea lor totală, alte reforme ale bugetului public, adică mai multă autonomie financiară, a suspendat consecutivitatea procesului de descentralizare. De asemenea, o prioritate importantă este redimensionarea teritorială a autorității locale, asta înseamnă o reformă administrativ-teritorială. Pe acest subiect există încă multe neclarități. Pe de o parte, există un anumit model al acestei reforme, cum ar trebui să arate aceasta pe hârtie, pe de altă parte, există foarte multe puncte de vedere divergente care nu sunt suficient de clare autorităților locale (APL), dar și din punctul de vedere al unor experți care pun la îndoială oportunitatea sau ciclul politic în care ar trebui să fie făcută această reformă magistrală. Fără îndoială, acest lucru înseamnă că în fața Guvernului nu sunt deschise toate drumurile, sunt și anumite obstacole obiective care vor cere mai multă consultare cu toți actorii interesați, mai multă analiză migăloasă asupra efectelor și consecințelor unor decizii și acest lucru trebuie să vorbească despre faptul că Guvernul, cât de mult nu și-ar dori o reformă radicală și pe toate domeniile, trebuie să-și calculeze exact resursele și efortul pentru ca să nu dezamăgească.
Are capacitatea necesară viitoarea guvernare de a efectua toate aceste reforme?
Igor Munteanu: Dacă mă întrebați înseamnă că aveți un anumit dubiu. Eu cred că vom testa acest lucru în timpul cel mai apropiat. Fără îndoială, este imposibil de crezut că un partid minuscul, care a câștigat atâta putere politică în acest scrutin, ar putea avea suficientă capacitate să facă rapid și bine o serie de reforme blocate zeci de ani la rând, iar principala sa problemă la orizont ține de completarea viitorului guvern cu echipe calificate să ocupe pozițiile-cheie din stat, cu oamenii competenți și dispuși să-și servească guvernul în cel mai bun înțeles al său. Guvernul, chiar dacă se va mișca înainte sub programul politic al PAS-ului, va fi obligat să recurgă la expertiza străină și locală, adunată din mai multe segmente sociale, dar și politice. Dacă vorbim de administrația locală și redimensionarea teritorială, cu siguranță, CALM-ul are o asemenea expertiză, dar pentru aceasta este nevoie de ofertă și cerere, de disponibilitate din partea câștigătorului de a avea încredere în oameni și de a pune pe primul loc interesul public. Pe de altă parte, modelele de reformă administrativ-teritorială, puse pe masa Guvernului anterior, au fost mai degrabă născocite de numeroșii experți în proiecte internaționale, fiind consultate puțin sau chiar mediocru cu actorii decizionali care, până la urmă, trebuie să implementeze aceste reforme. De fiecare dată s-au luat decizii mai degrabă legate de viziunile strict elitiste și mai puțin în urma unor consultări democratice și incluzive cu autoritățile locale de mai multe nivele. Cu siguranță avem un punct de vedere și pe această tematică. Ar trebui redimensionarea să înceapă de la eliminarea raioanelor, întărind municipiile și întărind niște poluri de creștere economică, dar cu anumite competențe administrative, de nivel regional. Aceasta ar fi abordarea cea mai rațională, dar până la asta Guvernul trebuie să se asigure că o asemenea reformă este sprijinită, că are resurse pentru a o implementa, dar și suficiente dovezi ca să demonstreze populației beneficiile așteptate de la un asemenea proces. Or, exact după pandemie, niște reforme largi, comprehensive, așa cum sunt numite în mediul experților, sunt costisitoare și trebuie de văzut în care ciclu politic, în care an de guvernare îți poți permite să le lansezi.
Uniunea Europeană și alți parteneri au vorbit despre susținerea, inclusiv financiară, a noii guvernări…
Igor Munteanu: Este vorba de pachetul sau anvelopa financiară de 600 de milioane de euro, promisă ca măsură de redresare a situației economice post Covid-19. Nu este un sprijin adresat unui anumit politician, este un sprijin regional, adresat mai multor state ale PaE (Parteneriatul Estic), care trebuie să găsească o soluție adecvată, reieșind din impasul actual. Toate statele au fost afectate în inegală măsură de blocarea economiei în perioada pandemiei și aceste consecințe se resimt, iar condiția pe care foarte multă lume nu a citit-o este ca acest sprijin să fie acordat unui Guvern funcțional, care știe ce face și care raportează despre implementarea unor condiții imperative. Pentru aceasta Guvernul RM trebuie să accelereze reforma în justiție, să deblocheze cauzele de rezonanță publică legate de furtul miliardului și alte priorități unde RM are în continuare anumite probleme la implementare. Noi intrăm într-o nouă agendă de asociere cu UE. Respectiv, așteptările din partea UE, ca și cele ale cetățenilor sunt extrem de înalte față de noua putere. În aceste condiții, cele 600 de milioane de euro, și poate chiar mai mult decât ceea ce s-a promis imediat în ajunul alegerilor, vor fi livrate în funcție de rezultate fiind, evident, condiționate și puse în contrabalanță cu rezultatele care vor apărea după primele 6 luni de guvernare, ceea ce înseamnă că răsplata așteptată din partea UE va apărea pe măsura efortului depus, nu ca un tichet în alb și nimeni să nu se amăgească în această privință.
Vă mulțumim!
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
