Dezvoltarea parteneriatelor publice- private a fost subiectul emisiunii Între DA și NU de la postul de radio Eco FM. Primarul de Cimișlia Gheorghe Răileanu a explicat de ce nu este implementată pe larg și în Republica Moldova această practică.
Gheorghe Răileanu consideră că parteneriatele publice-private sunt un domeniu foarte important, doar că acesta este lăsat în umbră, chiar dacă este un aspect conceptual în ceea ce privește viitorul european al RM.
„Am avut posibilitatea de a comunica cu mulți primari din cele mai dezvoltate țări ale UE și am înțeles că ei nu fac nimic fără a implica comunitățile, dar și mediul de afaceri, chiar dacă au bani. Peste tot în lume s-a dovedit că rezultatele sunt mult mai efective acolo unde este implicat mediul de afaceri, dar pentru aceasta trebuie să existe și un cadru legal care să poată reglementa toate relațiile între public și privat.
Întrebat de ce puțini primari de la noi se implică în asemenea proiecte, Gheorghe Răileanu a menționat că pentru aleșii locali din RM această practică poate fi o aventură periculoasă.
„Legea 179 din 10.07.2008, cu ultima modificare în 2015, cu privire la parteneriatele publice-private este una foarte confuză, cu articole interpretabile. Devenind primar, am contactat o asociație obștească care avea ca și obiectiv sprijinul APL. Asociația a elaborat pentru noi câteva proiecte de parteneriat public-privat: privind transportul urban, spațiile verzi ș.a. Unul dintre ele l-am implementat așa cum am înțeles noi, cu capacitățile noastre instituționale ca, peste o perioadă de timp, prima inspecție financiară să ne spună că facem prostii, fără a-i interesa care a fost scopul nostru adevărat. Am avut și un dosar penal în acest sens.
Primarul de Cimișlia speră că unii colegi de-ai săi au reușit să realizeze parteneriate publice-private efective. „Pentru că prevederile acestei Legi sunt foarte confuze, fiind în opoziție ești expus pericolului să te atace unii neprofesioniști care fac revizii. Orice control se finalizează cu transmiterea materilelor la poliție, sau la Centrul de Combatere a Corupției, sau la Procuratură. Aceștia neapărat vor face un dosar penal și chiar dacă multe dintre ele nu ajung în judecată, niciun primar nu își dorește să aibă o bătaie de cap în plus. Un alt element este practica APC de exercitare a unei verticale a puterii cu elemente de presiune asupra APL. Al treilea element este cadrul instituțional și lipsa specialiștilor în domeniu, dar și modul de pregătire a acestora în cadrul APL
Gheorghe Răileanu susține că actuala Lege și Regulamentul sunt făcute pentru contracte internaționale mari, cu studii de fezabilitate, cu precontract, cu preconcurs, concurs, negocieri după câștigarea acestuia. „Totuși, trebuie să facem o diferențiere între achizițiile pe care le fac autoritățile locale și cele pe care le fac instituțiile subordonate direct statului. La achizițiile publice sunt câteva regulamente: pentru achiziții de valoare mică, de valoare cu cererea ofertei de preț și pentru cele cu licitație. În cazul parteneriatelor publice-private ar trebui să fie la fel, deoarece sunt situații foarte simple, de exemplu: un agent economic sau un simplu cetățean, sătul de mizeria din preajmă, ne roagă să-i permitem să amenajeze terenul și să-l transforme în unul de joacă pentru copii. Eu, ca să respect legislația, trebuie să fac concurs, să transmit terenul în arendă și omul când află cât trebuie să plătească doar pentru că vrea să facă un lucru bun, pur și simplu renunță la idee. În primăriile mai mari se depun eforturi pentru a avea aceste parteneriate publice private, dar oricum domeniul nu este dezvoltat. O altă cauză este neîncrederea APC că APL ar putea soluționa aceste probleme fără a fi dădăcite prin legislație și organele de control.
Potrivit primarului, soluția ar fi de revăzut Legea, cu implicarea APL, dar și a experților din domeniu.
Departamentul de Comunicare al CALM
